Titlul I - Legea penală şi limitele ei de aplicare
Codul Penal
Partea generală
TITLUL I
LEGEA PENALĂ SI LIMITELE EI DE APLICARE
CAPITOLUL I
DISPOZITII PRELIMINARE
Scopul legii penale
Art. 1. - Legea penală apără, împotriva infractiunilor, România, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertătile acesteia, proprietatea, precum si întreaga ordine de drept.
Legalitatea incriminării si a sanctiunilor de drept penal
Art. 2. - (1) Legea prevede faptele care constituie infractiuni, pedepsele care se aplică si măsurile care se pot lua în cazul săvârsirii acestor fapte.
(2) Nimeni nu poate fi sanctionat pentru o faptă care nu era prevăzută de lege ca infractiune la data săvârsirii ei. Nu se poate aplica o pedeapsă sau nu se poate lua o măsură de sigurantă ori o măsură educativă neprevăzută de lege la data comiterii faptei.
Crime si delicte
Art. 3. - Faptele prevăzute de legea penală ca infractiuni se împart, după gravitatea lor, în crime si delicte.
CAPITOLUL II
APLICAREA LEGII PENALE
Sectiunea 1
Aplicarea legii penale în timp
Activitatea legii penale
Art. 4. - Legea penală se aplică infractiunilor săvârsite în timpul cât ea se află în vigoare.
Neretroactivitatea si retroactivitatea legii penale
Art. 5. - (1) Legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârsite, nu erau prevăzute ca infractiuni.
(2) Legea penală nu se aplică faptelor săvârsite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor de sigurantă si a măsurilor educative, pronuntate în baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotărârilor judecătoresti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.
Aplicarea legii penale mai favorabile
Art. 6. - (1) În cazul în care de la săvârsirea infractiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică si legii declarate neconstitutionale, precum si altor acte normative, aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori neaprobate, dacă în timpul cât acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispozitii penale mai favorabile.
Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive
Art. 7. - (1) Când, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare si până la executarea completă a unei pedepse privative de libertate sau a amenzii, a intervenit o lege care prevede acelasi fel de pedeapsă, dar cu un maxim special mai mic, sanctiunea aplicată se reduce la acest maxim, dacă depăseste maximul special prevăzut de legea nouă pentru infractiunea săvârsită.
(2) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detentiune pe viată sau detentiune severă si până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi faptă o altă pedeapsă privativă de libertate, pedeapsa detentiunii pe viată sau a detentiunii severe se înlocuieste cu maximul pedepsei privative de libertate prevăzute de legea nouă pentru acea infractiune.
(3) Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai pedeapsa amenzii, pedeapsa aplicată se înlocuieste cu amendă, fără a se putea depăsi maximul special prevăzut în legea nouă. Tinându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, executarea amenzii se poate înlătura în totul sau în parte.
(4) Pedepsele complementare, măsurile de sigurantă, precum si măsurile educative neexecutate si neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă mai favorabilă se execută în continutul si limitele prevăzute de această lege.
(5) Când o dispozitie din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se tine seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispozitiilor alin. (1)-(4).
Alte situatii privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive
Art. 8. - (1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare si până la executarea completă a detentiunii severe, a închisorii stricte sau a închisorii a intervenit o lege care prevede acelasi fel de pedeapsă, dar cu un maxim special mai mic, iar sanctiunea aplicată este mai mică decât maximul special prevăzut de legea nouă, tinându-se seama de infractiunea săvârsită, de persoana condamnatului, de conduita acestuia după pronuntarea hotărârii sau în timpul executării pedepsei si de timpul cât a executat din pedeapsă, se dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicată nu poate fi coborâtă sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proportional cu micsorarea maximului special prevăzut pentru infractiunea săvârsită.
(2) Dispozitiile art. 7 alin. (5) se aplică si în cazul condamnărilor arătate în prezentul articol, executate până la data intrării în vigoare a legii noi, pedeapsa din hotărâre reducându-se cu o treime, fără a putea fi coborâtă sub minimul general al acelei pedepse.
Aplicarea legii penale temporare
Art. 9. - (1) Legea penală temporară se aplică infractiunii săvârsite în timpul când era în vigoare, chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp.
(2) Legea penală temporară este legea penală care prevede data iesirii ei din vigoare sau a cărei aplicare este limitată prin natura situatiei temporare care a impus-o.
Sectiunea a 2-a
Aplicarea legii penale în spatiu
Teritorialitatea legii penale
Art. 10. - (1) Legea penală se aplică infractiunilor săvârsite pe teritoriul României.
(2) Prin teritoriul României se întelege întinderea de pământ si apele cuprinse între frontierele de stat, inclusiv apele maritime interioare, subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritorială cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia.
(3) Infractiunea se consideră săvârsită pe teritoriul României si atunci când a fost comisă pe o navă sub pavilion românesc sau aeronavă română, precum si atunci când pe teritoriul României ori pe o navă sub pavilion românesc sau aeronavă română s-a efectuat numai un act de executare ori s-a produs rezultatul infractiunii. Platformele de foraj maritim sunt asimilate navelor sub pavilion românesc.
Personalitatea legii penale
Art. 11. - Legea penală se aplică infractiunilor săvârsite în afara teritoriului tării de un cetătean român sau de o persoană fără cetătenie care are domiciliul în tară, dacă fapta este prevăzută ca infractiune si de legea penală a tării unde a fost săvârsită.
Realitatea legii penale
Art. 12. - (1) Legea penală se aplică infractiunilor săvârsite în afara teritoriului tării de un cetătean străin sau de o persoană fără cetătenie care nu are domiciliul în tară, contra securitătii nationale a statului român, contra unui cetătean român sau contra unei persoane juridice române, dacă legea penală română prevede pedeapsa detentiunii pe viată sau a detentiunii severe.
(2) Punerea în miscare a actiunii penale pentru infractiunile prevăzute în alin. (1) se face numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie.
Universalitatea legii penale
Art. 13. - (1) Legea penală se aplică si altor infractiuni decât celor prevăzute în art. 12 alin. (1), săvârsite în afara teritoriului tării de un cetătean străin sau de o persoană fără cetătenie care nu are domiciliul în tară, dacă:
a) fapta este prevăzută ca infractiune si de legea penală a tării unde a fost săvârsită;
b) făptuitorul se află în tară.
(2) Pentru infractiunile îndreptate contra intereselor statului român, contra unui cetătean român sau contra unei persoane juridice române, făptuitorul poate fi judecat si în cazul când s-a obtinut extrădarea lui.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplică în cazul când, potrivit legii statului în care făptuitorul a săvârsit infractiunea, există o cauză care împiedică punerea în miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau când pedeapsa a fost executată ori este considerată ca executată.
(4) Când pedeapsa nu a fost executată sau a fost executată numai în parte, se procedează potrivit dispozitiilor legale privitoare la recunoasterea hotărârilor străine.
Legea penală si conventiile internationale
Art. 14. - Dispozitiile cuprinse la art. 11-13 se aplică dacă nu se dispune altfel printr-o conventie internatională la care România este parte.
Imunitatea de jurisdictie
Art. 15. - Legea penală nu se aplică infractiunilor săvârsite de reprezentantii diplomatici ai statelor străine sau de alte persoane care, în conformitate cu conventiile internationale, nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului român.
Extrădarea
Art. 16. - (1) Extrădarea poate fi acordată sau solicitată pe bază de conventie internatională ori pe bază de reciprocitate.
(2) Conditiile în care se acordă sau se solicită extrădarea, prevăzute în conventii internationale sau declaratii de reciprocitate, se completează cu cele prevăzute în legea specială.