| Abonare la RSS

Browse > Home / / Blog Article: Titlul III - Pedepsele

Titlul III - Pedepsele

| Categoria:


Codul Penal

Partea generală

TITLUL III
PEDEPSELE



CAPITOLUL I
CATEGORIILE SI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR CARE SE APLICĂ PERSOANEI FIZICE


Pedeapsa si scopul ei

Art. 57. - (1) Pedeapsa este o măsură de constrângere aplicată în scopul reeducării condamnatului si al prevenirii săvârsirii de noi infractiuni.

(2) Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinte fizice si nici să înjosească persoana condamnatului.

Felurile pedepselor

Art. 58. - (1) Pedepsele care se aplică persoanei fizice sunt: pedepse principale, pedepse complementare si pedepse accesorii.

(2) Pedepsele principale se împart în: pedepse principale pentru crime si pedepse principale pentru delicte.

(3) Pedepsele principale pentru crime sunt:
a) detentiunea pe viată;
b) detentiunea severă între 15 si 30 de ani.

(4) Pedepsele principale pentru delicte sunt:
a) închisoarea strictă între un an si 15 ani;
b) închisoarea între 15 zile si un an;
c) amenda sub forma zilelor-amendă, între 5 si 360 de zile, fiecare zi fiind socotită între 100.000 lei si 1.000.000 lei;
d) munca în folosul comunitătii, între 100 si 500 de ore.

(5) Pedepsele complementare pentru crime si delicte sunt:
a) interzicerea exercitiului unor drepturi de la un an la 10 ani;
b) degradarea militară.

(6) Pedeapsa accesorie pentru crime si delicte constă în interzicerea exercitiului tuturor drepturilor prevăzute ca pedeapsă complementară.



CAPITOLUL II
CATEGORIILE SI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR CARE SE APLICĂ PERSOANEI JURIDICE


Felurile pedepselor

Art. 59. - (1) Pedepsele care se aplică persoanei juridice pentru crime sau delicte sunt: pedepse principale si pedepse complementare.

(2) Pedeapsa principală este amenda de la 10.000.000 lei la 10.000.000.000 lei.

(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activitătii sau a uneia dintre activitătile persoanei juridice pe o durată de la un an la 3 ani;
c) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice, pe o durată de la un an la 5 ani;
d) interzicerea accesului la unele resurse financiare, pe o durată de la un an la 5 ani;
e) afisarea hotărârii de condamnare sau difuzarea ei în Monitorul Oficial al României, prin presă ori mijloace de comunicare audiovizuală.

(4) Pedepsele complementare prevăzute în alin. (3) lit. b)-e) se pot aplica în mod cumulativ, integral sau partial.


CAPITOLUL III
REGIMUL DE EXECUTARE A PEDEPSELOR PRINCIPALE APLICATE PERSOANEI FIZICE



Sectiunea 1
Regimul de executare a pedepselor privative de libertate


Regulile generale ale executării pedepselor principale privative de libertate

Art. 60. - (1) Executarea pedepselor principale privative de libertate se bazează pe sistemul progresiv. Condamnatii au posibilitatea să treacă dintr-un regim de executare în altul, în conditiile prevăzute de legea pentru executarea pedepselor.

(2) Pedepsele privative de libertate se execută în unul din următoarele regimuri:
a) regimul de maximă sigurantă;
b) regimul închis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.

(3) Regimul executării pedepselor privative de libertate se bazează pe posibilitatea condamnatilor de a presta o muncă utilă, dacă sunt apti pentru muncă, pe educarea condamnatilor, pe respectarea de către acestia a disciplinei muncii si a ordinii interioare a locurilor de detinere, precum si pe stimularea si recompensarea celor stăruitori în muncă, disciplinati si care dau dovezi temeinice de îndreptare. Toate mijloacele folosite în cadrul regimului executării pedepselor privative de libertate trebuie să contribuie la reintegrarea în societate a celor condamnati si la prevenirea săvârsirii de noi infractiuni de către acestia.

(4) După împlinirea vârstei de 60 de ani, condamnatii pot presta o muncă numai la cererea acestora, dacă sunt apti pentru muncă.

Locul si modul de executare a pedepselor privative de libertate

Art. 61. - (1) Executarea pedepselor privative de libertate se face, potrivit dispozitiilor legii pentru executarea pedepselor, în locuri anume destinate, denumite penitenciare.

(2) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate execută aceste pedepse separat de condamnatii bărbati.

(3) Minorii condamnati la pedepse privative de libertate execută aceste pedepse separat de condamnatii majori sau în locuri de detinere speciale, cu asigurarea posibilitătii de a continua învătământul general obligatoriu si de a dobândi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile lor.

Regimul de muncăArt. 62. - (1) Munca prestată de condamnat este remunerată, cu exceptia muncilor cu caracter gospodăresc necesare locului de detinere.

(2) Normele, timpul de muncă si remuneratia muncii condamnatului sunt cele stabilite prin lege.

(3) Din remuneratia muncii condamnatului o parte revine acestuia, iar cealaltă parte revine administratiei penitenciarului. Aceste părti, precum si modul de folosire se stabilesc prin legea pentru executarea pedepselor.

Sectiunea a 2-a
Regimul de executare a pedepsei detentiunii pe viată si a pedepsei detentiunii severe


Locul si modul de executare a pedepsei detentiunii pe viată si a detentiunii severe

Art. 63. - (1) Detentiunea pe viată si detentiunea severă se execută în penitenciare anume destinate sau în sectii speciale ale celorlalte penitenciare.

(2) Regimul executării detentiunii pe viată si detentiunii severe este regimul de maximă sigurantă. Condamnatul la pedeapsa detentiunii pe viată sau detentiunii severe poate trece în celelalte regimuri în conditiile prevăzute de legea pentru executarea pedepselor.

Neaplicarea pedepsei detentiunii pe viată

Art. 64. - (1) Pedeapsa detentiunii pe viată nu se aplică persoanei care, la data pronuntării hotărârii de condamnare, a împlinit vârsta de 60 de ani. În acest caz, în locul detentiunii pe viată se aplică pedeapsa maximă a detentiunii severe si pedeapsa complementară a interzicerii exercitiului unor drepturi pe durata ei maximă.

(2) În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viată a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei, în locul pedepsei detentiunii pe viată se aplică pedeapsa maximă a detentiunii severe si pedeapsa complementară a interzicerii exercitiului unor drepturi pe durată ei maximă.

Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detentiunii pe viată

Art. 65. - În cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detentiunii pe viată cu pedeapsa detentiunii severe, perioada de detentiune executată se consideră ca parte executată din pedeapsa detentiunii severe.

Sectiunea a 3-a
Regimul de executare a pedepsei închisorii stricte si a pedepsei închisorii


Locul si modul de exutare a pedepsei închisorii stricte

Art. 66. - (1) Executarea pedepsei închisorii stricte se face în penitenciare anume destinate.

(2) Regimul executării pedepsei închisorii stricte este regimul închis, în cazul persoanei condamnate la pedeapsa închisorii stricte mai mare de 5 ani sau regimul semideschis, în cazul pedepsei închisorii stricte care nu depăseste 5 ani.

(3) Condamnatul la pedeapsa închisorii stricte poate trece în celelalte regimuri în conditiile prevăzute de legea pentru executarea pedepselor.

Locul si modul de executare a pedepsei închisorii

Art. 67. - (1) Executarea pedepsei închisorii se face în penitenciare anume destinate.

(2) Regimul executării pedepsei închisorii este regimul deschis, prevăzut de legea pentru executarea pedepselor.


Sectiunea a 4-a
Regimul de executare a pedepsei amenzii


Continutul pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă

Art. 68. - (1) Pedeapsa amenzii constă în suma de bani pe care făptuitorul este condamnat să o plătească.

(2) Pedeapsa amenzii se aplică sub forma zilelor-amendă. În acest caz suma totală care urmează să fie plătită rezultă din înmultirea numărului de zile de pedeapsă stabilite de instantă în raport cu gravitatea faptei si persoana făptuitorului, cu suma reprezentând evaluarea în bani a fiecărei zile de pedeapsă, tinându-se seama de posibilitătile financiare ale făptuitorului si de obligatiile legale ale acestuia fată de persoanele aflate în grija sa.

(3) Dacă legea prevede că o infractiune se pedepseste numai cu amendă, fără a-i arăta limitele, minimul special al zilelor-amendă este de 20 de zile, iar maximul special de 120 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

(4) Când legea prevede pedeapsa amenzii, fără a-i arăta limitele, alternativ cu pedeapsa închisorii, minimul special al zilelor-amendă este de 40 de zile, iar maximul special de 180 de zile, iar când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii stricte, minimul special este de 60 de zile si maximul special de 240 de zile.

Înlocuirea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă

Art. 69. - (1) În cazul condamnatului care se sustrage cu rea-credintă de la executarea amenzii, dacă legea prevede pedeapsa închisorii stricte ca pedeapsă alternativă la amendă, instanta poate înlocui amenda cu munca în folosul comunitătii până la 500 de ore sau, în cazul în care condamnatul nu îsi dă consimtământul pentru această pedeapsă, cu pedeapsa închisorii stricte.

(2) În cazul condamnatului care se sustrage cu rea-credintă de la executarea amenzii, dacă legea prevede pedeapsa închisorii ca pedeapsă alternativă la amendă, instanta poate înlocui amenda cu munca în folosul comunitătii până la 300 de ore sau, în cazul în care condamnatul nu îsi dă consimtământul pentru această pedeapsă, cu pedeapsa închisorii.

(3) La înlocuirea pedepsei amenzii, se tine seama de durata zilelor-amendă neplătite.

Sectiunea a 5-a
Regimul de executare a pedepsei muncii în folosul comunitătii

Continutul pedepsei si modul de executare

Art. 70. - (1) Dacă legea prevede pentru un delict pedeapsa închisorii sau a închisorii stricte de cel mult 3 ani, instanta poate dispune în locul pedepsei privative de libertate executarea unei munci neremunerate în folosul comunitătii, pe o durată de cel putin 100 de ore.

(2) Durata maximă a muncii în folosul comunitătii este de 300 de ore, în cazul în care legea prevede pedeapsa închisorii, si de 500 de ore, în cazul în care legea prevede pedeapsa închisorii stricte de cel mult 3 ani.

(3) Munca în folosul comunitătii poate fi dispusă numai cu consimtământul inculpatului.

(4) Dacă persoana condamnată nu execută această pedeapsă sau, în timpul executării ei nu îndeplineste obligatiile care-i revin ori le îndeplineste în mod defectuos, instanta poate dispune, dacă legea nu prevede alt mod de sanctionare, revocarea muncii în folosul comunitătii, înlocuind-o, integral sau partial, după caz, cu închisoarea sau cu închisoarea strictă de cel mult 3 ani.

(5) Modul de executare a muncii în folosul comunitătii este reglementat prin legea pentru executarea pedepselor.


Sectiunea a 6-a
Liberarea conditionată


Liberarea conditionată a condamnatului la pedeapsa închisorii, a închisorii stricte si a detentiunii severe

Art. 71. - (1) După ce a executat cel putin două treimi din pedeapsa închisorii ori a închisorii stricte sau trei pătrimi din pedeapsa detentiunii severe, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat si dă dovezi temeinice de îndreptare, tinându-se seama de durata din pedeapsa care mai rămâne de executat, de vârsta, starea sănătătii, forma de vinovătie si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

(2) Minorii condamnati la pedeapsa închisorii ori închisorii stricte pot fi liberati conditionat după executarea unei treimi din pedeapsa aplicată. Condamnatii trecuti de 60 de ani, pentru bărbati si 55 de ani, pentru femei, pot fi liberati conditionat după executarea unei treimi din pedeapsa închisorii ori închisorii stricte sau jumătate din pedeapsa detentiunii severe.

(3) În calculul fractiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se tine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea conditionată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel putin jumătate din pedeapsa închisorii ori a închisorii stricte sau a cel putin două treimi din pedeapsa detentiunii severe.

(4) În timpul liberării conditionate, instanta poate să-l oblige pe condamnat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute în art. 103.

Liberarea conditionată a condamnatului la pedeapsa detentiunii pe viată

Art. 72. - (1) Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viată poate fi liberat conditionat, în mod exceptional, după executarea efectivă a 20 de ani de detentiune, tinându-se seama de antecedentele sale penale, precum si de faptul că este stăruitor în muncă, disciplinat si dă dovezi temeinice de îndreptare.

(2) Condamnatul trecut de vârsta de 60 de ani poate fi liberat conditionat după executarea efectivă a 15 ani de detentiune, dacă sunt îndeplinite si celelalte conditii prevăzute în alin. (1).

(3) Pedeapsa se consideră executată dacă în termen de 10 ani de la liberare condamnatul nu a săvârsit din nou o infractiune. Dacă în acest interval condamnatul a comis din nou o infractiune, se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 73.

(4) În timpul liberării conditionate instanta poate să-l oblige pe condamnat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute în art. 103.

Efectele liberării conditionate

Art. 73. - (1) Pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la liberare si până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a săvârsit din nou o infractiune.

(2) Dacă până la împlinirea duratei pedepsei cel liberat a comis din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii, instanta, tinând seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie mentinerea liberării conditionate, fie revocarea.

(3) Dacă până la împlinirea duratei pedepsei cel liberat a comis din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii stricte, a detentiunii severe sau a detentiunii pe viată, revocarea liberării conditionate este obligatorie.

(4) În cazul revocării liberării conditionate, pedeapsa stabilită pentru infractiunea ulterioară si restul de pedeapsă care a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară se cumulează, fără a depăsi maximul general al pedepsei celei mai grele.

Sectiunea a 7-a
Executarea pedepsei într-o închisoare militară


Modul de executare a pedepsei într-o închisoare militară

Art. 74. - (1) Executarea pedepsei închisorii care nu depăseste 2 ani, de către militarii în termen, se face într-o închisoare militară în cazurile prevăzute de lege, precum si în cazurile când instanta judecătorească, tinând seama de împrejurările cauzei si de persoana condamnatului, dispune aceasta.

(2) Dacă militarul condamnat a executat jumătate din durata pedepsei si a dat dovezi temeinice de îndreptare, partea din durata pedepsei ce a mai rămas de executat se reduce cu o treime, iar dacă s-a evidentiat în mod deosebit, reducerea poate depăsi o treime, putând cuprinde chiar tot restul pedepsei.

(3) Dacă în timpul executării pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului, este liberat conditionat.

(4) Dacă în timpul executării pedepsei militarul condamnat săvârseste din nou o infractiune, instanta care pronuntă condamnarea aplică dispozitiile art. 51 sau ale art. 52. Pedeapsa astfel stabilită se execută într-un loc de detinere.

(5) După executarea pedepsei potrivit alin. (1)-(3) sau după gratierea totală ori după gratierea restului de pedeapsă, cel condamnat este reabilitat de drept.

(6) Dispozitiile alin. (1)-(5) sunt aplicabile si celor care au devenit militari în termen după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

(7) În cazul în care, înainte de începerea executării pedepsei într-o închisoare militară, condamnatul a fost trecut în rezervă, pedeapsa se execută într-un loc de detinere.


CAPITOLUL IV
PEDEPSELE COMPLEMENTARE SI PEDEPSELE ACCESORII


Sectiunea 1
Pedepsele complementare


Continutul pedepsei interzicerii exercitiului unor drepturi

Art. 75. - (1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitiului unor drepturi constă în interzicerea exercitiului unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:
a) dreptul de a alege si de a fi ales în autoritătile publice sau în functii eligibile publice;
b) dreptul de a ocupa o functie care implică exercitiul autoritătii de stat;
c) dreptul de a ocupa o functie, de a exercita o profesiune sau de a desfăsura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârsirea infractiunii;
d) drepturile părintesti;
e) dreptul de a fi tutore sau curator.

(2) Interzicerea exercitiului drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. b) se poate pronunta numai pe lângă interzicerea exercitiului drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a), în afară de cazul când legea dispune altfel.

Aplicarea pedepsei interzicerii exercitiului unor drepturi

Art. 76. - (1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitiului unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este privatiunea de libertate de cel putin 2 ani si instanta constată că, fată de natura si gravitatea infractiunii, împrejurările cauzei si persoana făptuitorului, această pedeapsă este necesară.

(2) Aplicarea pedepsei interzicerii exercitiului unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă.

(3) Conditia prevăzută în alin. (1) cu privire la cuantumul privatiunii de libertate trebuie să fie îndeplinită si în cazul în care aplicarea pedepsei prevăzută în acel alineat este obligatorie.

Executarea pedepsei interzicerii exercitiului unor drepturi

Art. 77. - Executarea pedepsei interzicerii exercitiului unor drepturi începe după executarea pedepsei privative de libertate, după gratierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescriptia executării pedepsei.

Continutul pedepsei degradării militare si modul ei de aplicare

Art. 78. - (1) Pedeapsa complementară a degradării militare constă în pierderea gradului si a dreptului de a purta uniformă.

(2) Degradarea militară se aplică în mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, dacă pedeapsa principală stabilită este detentiunea pe viată sau detentiunea severă.

(3) Degradarea militară poate fi aplicată condamnatilor militari si rezervisti pentru infractiuni săvârsite cu intentie, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea strictă de cel putin 5 ani si de cel mult 15 ani.

Sectiunea a 2-a
Pedepsele accesorii


Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii

Art. 79. - (1) Pedeapsa accesorie constă în interzicerea tuturor drepturilor prevăzute în art. 75.

(2) Condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în alin. (1) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă si până la terminarea executării pedepsei, până la gratierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescriptie a executării pedepsei.

(3) Pe durata amânării sau întreruperii executării pedepsei privative de libertate, condamnatul poate să-si exercite drepturile părintesti si dreptul de a fi tutore sau curator, în afară de cazul în care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hotărârea judecătorească.

(4) Pe durata suspendării executării pedepsei privative de libertate se suspendă si executarea pedepselor accesorii.


CAPITOLUL V
REGIMUL DE EXECUTARE A PEDEPSELOR APLICATE PERSOANEI JURIDICE


Sectiunea 1
Regimul de executare a pedepsei amenzii


Continutul pedepsei amenzii

Art. 80. - (1) Pedeapsa amenzii constă în suma de bani pe care persoana juridică este obligată să o plătească.

(2) Când legea prevede pentru infractiunea săvârsită de persoana fizică pedeapsa detentiunii, minimul special al amenzii pentru persoana juridică este de 25.000.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 7.500.000.000 lei.

(3) Când legea prevede pentru infractiunea săvârsită de persoana fizică pedeapsa închisorii stricte sau a închisorii, minimul special al amenzii pentru persoana juridică este de 10.000.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 5.000.000.000 lei.


Sectiunea a 2-a
Regimul de executare a pedepsei dizolvării persoanei juridice


Continutul si modul de executare a pedepsei dizolvării persoanei juridice

Art. 81. - (1) Dizolvarea persoanei juridice poate fi pronuntată atunci când persoana juridică a fost constituită în scopul săvârsirii de infractiuni sau când obiectul său de activitate a fost deturnat în scopul săvârsirii de infractiuni.

(2) Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii.

(3) Prin hotărârea de dizolvare a persoanei juridice, instanta desemnează lichidatorul.

(4) O copie după dispozitivul hotărârii de dizolvare se transmite organului care a autorizat înfiintarea persoanei juridice si organului care a înregistrat persoana juridică, pentru a lua măsurile necesare.


Sectiunea a 3-a
Regimul de executare a pedepsei suspendării activitătii sau a uneia dintre activitătile persoanei juridice


Continutul si modul de executare a pedepsei suspendării activitătii sau a uneia dintre activitătile persoanei juridice

Art. 82. - (1) Suspendarea activitătii sau a uneia dintre activitătile persoanei juridice constă în interzicerea activitătii sau a aceleia dintre activitătile persoanei juridice în exercitarea căreia a fost săvârsită infractiunea.

(2) Suspendarea activitătii sau a uneia dintre activitătile persoanei juridice poate fi aplicată pentru o durată de la un an la 3 ani.

(3) O copie după dispozitivul hotărârii de suspendare se transmite organului care a autorizat înfiintarea persoanei juridice si organului care a înregistrat persoana juridică, pentru a lua măsurile necesare.


Sectiunea a 4-a
Dispozitii comune dizolvării persoanei juridice si suspendării activitătii sau a uneia dintre activitătile persoanei juridice


Continutul dispozitiilor comune

Art. 83. - (1) Dizolvarea si suspendarea nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, cultelor religioase sau organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, constituite potrivit legii.

(2) Dizolvarea nu poate fi aplicată persoanelor juridice care îsi exercită activitatea în domeniul presei sau al audiovizualului.

(3) Activitatea în domeniul presei sau al audiovizualului nu poate fi suspendată.


Sectiunea a 5-a
Regimul de executare a pedepsei interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice


Continutul si modul de executare a pedepsei interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice

Art. 84. - (1) Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice constă în interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice, prevăzute de lege, pe o durată de la un an la 5 ani.

(2) O copie după dispozitivul hotărârii prin care s-a aplicat pedeapsa prevăzută în alin. (1) se transmite de îndată:

a) oficiului registrului comertului de pe lângă tribunal, în vederea efectuării formalitătilor de publicitate în registrul comertului;

b) Ministerului Justitiei, în vederea efectuării formalitătilor de publicitate în registrul national al persoanelor juridice fără scop patrimonial;

c) altor autorităti care tin evidenta persoanelor juridice, în vederea efectuării formalitătilor de publicitate.


Sectiunea a 6-a
Regimul de executare a pedepsei interzicerii accesului la unele resurse financiare


Continutul si modul de executare a pedepsei interzicerii accesului la unele resurse financiare

Art. 85. - (1) Interzicerea accesului la unele resurse financiare constă în interzicerea de a obtine fonduri prin plasamente de titluri de valoare sau de a obtine fonduri de la institutiile de credit ori institutiile financiare, pe o durată de la un an la 5 ani.

(2) O copie după dispozitivul hotărârii prin care s-a aplicat pedeapsa prevăzută la alin. (1) se transmite Băncii Nationale a României, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.


Sectiunea a 7-a
Regimul de executare a pedepsei afisării hotărârii de condamnare sau difuzării acesteia


Continutul si modul de executare a pedepsei afisării hotărârii de condamnare sau difuzării acesteia

Art. 86. - (1) Afisarea hotărârii de condamnare sau difuzarea ei în Monitorul Oficial al României, prin presă ori mijloace de comunicare audiovizuală se realizează pe cheltuiala persoanei juridice condamnate. Cheltuielile de afisare sau difuzare nu pot depăsi cuantumul pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice.

(2) Instanta poate dispune afisarea sau difuzarea integrală sau în extras a hotărârii de condamnare.

(3) Afisarea sau difuzarea hotărârii de condamnare nu poate dezvălui identitatea victimei sau a reprezentantului legal al acesteia fără consimtământul lor.

(4) Afisarea hotărârii de condamnare se realizează în locul stabilit de instantă si pentru perioada stabilită de aceasta, fără a putea depăsi o durată de 2 luni.

(5) Difuzarea hotărârii de condamnare se face prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în unul sau mai multe ziare sau prin unul sau mai multe servicii de comunicatii audiovizuale, stabilite de instantă.


CAPITOLUL VI
INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR


Sectiunea 1
Dispozitii generale

Regulile generale de individualizare a pedepsei

Art. 87. - (1) La stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoana fizică se tine seama de dispozitiile părtii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gravitatea faptei săvârsite, de persoana făptuitorului si de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

(2) Când pentru infractiunea săvârsită legea prevede pedepse alternative, se tine seama de dispozitiile alin. (1), atât pentru alegerea uneia dintre pedepsele alternative, cât si pentru proportionalizarea acesteia.

(3) Pedeapsa majorată ca urmare a cauzelor de agravare se execută în regimul corespunzător pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea săvârsită.

(4) La stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoana juridică se tine seama de dispozitiile părtii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială pentru persoana fizică, de gravitatea faptei săvârsite si de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

(5) Cauzele de agravare sau de atenuare a răspunderii penale retinute de instantă trebuie motivate în cuprinsul hotărârii.

Sectiunea a 2-a
Circumstante atenuante si agravante legale si judiciare


Circumstante atenuante legale

Art. 88. - Următoarele împrejurări constituie circumstante atenuante legale:
a) săvârsirea infractiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emotii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violentă, printr-o atingere gravă a demnitătii persoanei sau prin alte actiuni ilicite grave;
b) depăsirea limitelor legitimei apărări sau ale stării de necesitate;
c) săvârsirea faptei cu un mobil sau cu un scop care pune în evidentă pericolul redus al persoanei făptuitorului;
d) dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile apărate de lege si prin continutul ei concret fapta prezintă o gravitate redusă.

Circumstante agravante legale

Art. 89. - Următoarele împrejurări constituie circumstante agravante legale:
a) săvârsirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;
b) săvârsirea infractiunii prin metode sau mijloace care prezintă pericol public;
c) săvârsirea infractiunii de către un făptuitor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor;
d) săvârsirea infractiunii din motive josnice;
e) săvârsirea infractiunii de către o persoană care a profitat de situatia prilejuită de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgentă;
f) săvârsirea infractiunii asupra unei persoane aflate în imposibilitate de a se apăra sau de a-si exprima vointa, asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 15 ani ori asupra unui membru de familie;
g) săvârsirea infractiunii pentru a se sustrage pe sine sau pe altul de la urmărire, arestare sau executarea pedepsei;
h) săvârsirea infractiunii pentru a înlesni sau ascunde comiterea altei infractiuni.

Circumstante atenuante judiciare

Art. 90. - (1) Următoarele împrejurări pot constitui circumstante atenuante judiciare:
a) conduita bună a făptuitorului înainte de săvârsirea infractiunii;
b) stăruinta depusă de făptuitor pentru a înlătura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuită;
c) atitudinea făptuitorului după săvârsirea infractiunii, rezultând din prezentarea sa în fata autoritătii, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participantilor.

(2) Împrejurările enumerate în prezentul articol au caracter exemplificativ.

Circumstante agravante judiciare

Art. 91. - Poate constitui o circumstantă agravantă judiciară orice altă împrejurare decât cele enumerate în art. 89 care imprimă faptei un caracter grav.

Efectele circumstantelor atenuante

Art. 92. - (1) În cazul când există circumstante atenuante, pedeapsa principală pentru persoana fizică se modifică după cum urmează:
a) când pentru infractiunea săvârsită legea prevede detentiunea pe viată, se aplică pedeapsa detentiunii severe;
b) când pentru infractiunea săvârsită legea prevede detentiunea severă, se aplică pedeapsa închisorii stricte;
c) când pentru infractiunea săvârsită legea prevede închisoarea strictă, se aplică pedeapsa închisorii sau se aplică munca în folosul comunitătii ori amenda sub forma zilelor-amendă;
d) când pentru infractiunea săvârsită legea prevede închisoarea, se aplică munca în folosul comunitătii sau amenda sub forma zilelor-amendă;
e) când pentru infractiunea săvârsită legea prevede numai amenda sub forma zilelor-amendă, se aplică amenda între 5 si 20 de zile.

(2) Când există circumstante atenuante, pedeapsa complementară privativă de drepturi, prevăzută de lege pentru infractiunea săvârsită, poate fi înlăturată, iar în cazul persoanei juridice, nu se poate aplica pedeapsa complementară a dizolvării ori a suspendării activitătii sau a uneia dintre activitătile persoanei juridice.

(3) Modificarea pedepsei în sensul prevãzut în alin. (1) este obligatorie în cazul circumstantelor atenuante legale si facultativă în celelalte cazuri.

Efectele circumstantelor agravante

Art. 93. - (1) În cazul când există circumstante agravante, persoanei fizice i se aplică o pedeapsă care poate fi sporită cu 5 ani, în cadrul limitelor pedepsei imediat superioare, dacă legea nu prevede altfel.

(2) În cazul aplicării amenzii sub forma zilelor amendă, se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special, fără să depăsească maximul general.

(3) Când există circumstante agravante, persoanei juridice i se aplică pedeapsa amenzii până la maximul special prevăzut în art. 80 alin. (2) sau (3), care poate fi majorat cu o treime.

Concursul între cauzele de agravare si de atenuare


Art. 94. - (1) În caz de concurs între cauzele de agravare si cauzele de atenuare, instanta aplică prevederile art. 92 sau art. 93, după cum cauzele de atenuare sau de agravare au caracter preponderent. În cazul în care cauzele de atenuare au caracter preponderent, se poate face abstractie de cauzele de agravare, iar dacă au caracter preponderent cauzele de agravare, se poate face abstractie de cauzele de atenuare.

(2) În caz de echivalentă a acestor cauze, se aplică o pedeapsă făcându-se abstractie de cauzele de atenuare sau de agravare.


Sectiunea a 3-a
Suspendarea conditionată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice


Conditiile de aplicare a suspendării conditionate

Art. 95. - (1) Instanta poate dispune suspendarea conditionată a executării pedepsei pe o anumită durată dacă sunt întrunite următoarele conditii:
a) pedeapsa aplicată pentru delict este închisoare sau închisoarea strictã de cel mult 5 ani sau zile-amendă;
b) făptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă privativă de libertate în afarã de cazul când condamnarea intră în unul din cazurile prevăzute în art. 53;
c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

(2) Suspendarea conditionată a executării pedepsei poate fi acordată si în caz de concurs de infractiuni dacă pedeapsa aplicată este închisoarea sau închisoarea strictã de cel mult 3 ani si sunt întrunite conditiile prevăzute în alin. (1) lit. b) si c).

(3) Suspendarea conditionată a executării pedepsei nu atrage suspendarea executării măsurilor de sigurantă si a obligatiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

(4) Suspendarea conditionată a executării pedepsei trebuie motivată.

Termenul de încercare

Art. 96. - (1) Durata suspendării conditionate a executării pedepsei constituie termen de încercare pentru condamnat si se compune din cuantumul pedepsei închisorii sau închisorii stricte aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

(2) În cazul când pedeapsa a cărei executare a fost suspendată constă în zile-amendă, termenul de încercare este de un an.

(3) Termenul de încercare se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionată a executării pedepsei a rămas definitivă.

Revocarea în cazul săvârsirii unei infractiuni

Art. 97. - (1) Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanta revocă suspendarea conditionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei.

(2) Revocarea suspendării conditionate a executării pedepsei nu are loc dacă infractiunea săvârsită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.

(3) Dacă infractiunea ulterioară este săvârsită din culpă, se poate aplica din nou suspendarea conditionată a executării pedepsei. În acest caz, nu mai are loc revocarea primei suspendări.

Revocarea în cazul neexecutării obligatiilor civile

Art. 98. - Dacă până la expirarea termenului de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligatiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanta poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei, în afară de cazul când cel condamnat dovedeste că nu a avut posibilitatea de a îndeplini acele obligatii.

Anularea suspendării pentru infractiuni săvârsite anterior

Art. 99. - (1) Dacă se descoperă că cel condamnat a mai săvârsit o infractiune înainte de pronuntarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea conditionată a executării pedepsei se anulează, aplicându-se, după caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidivă.

(2) Anularea suspendării conditionate a executării pedepsei nu are loc dacă infractiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.

(3) În cazurile prevăzute în alin. (1), dacă pedeapsa rezultată în urma aplicării dispozitiilor privind concursul de infractiuni sau recidiva nu depăseste 3 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 95.

(4) În cazul când se dispune suspendarea conditionată a executării pedepsei, termenul de încercare se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronuntat anterior suspendarea conditionată a executării pedepsei.

Reabilitarea în cazul suspendării conditionate a executării pedepsei

Art. 100. - Condamnatul este reabilitat de drept dacă nu a săvârsit din nou o infractiune înăuntrul termenului de încercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendării conditionate a executării pedepsei în baza art. 97 sau art. 98.


Sectiunea a 4-a
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate persoanei fizice


Conditiile de aplicare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere

Art. 101. - (1) Instanta poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite următoarele conditii:
a) pedeapsa aplicată pentru delict este închisoare sau închisoarea strictã de cel mult 7 ani;
b) făptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa detentiunii sau a închisorii stricte ori a fost condamnat la pedeapsa închisorii sau a închisorii stricte de cel mult 2 ani, în afară de cazul când condamnarea intră în unul dintre cazurile prevăzute în art. 53;
c) se apreciază, tinând seama de persoana condamnatului si de comportamentul său după comiterea faptei, că pronuntarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârsi infractiuni.

(2) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi acordată si în cazul concursului de infractiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea sau închisoarea strictã de cel mult 5 ani si sunt întrunite conditiile prevăzute în alin. (1) lit. b) si c).

(3) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu atrage suspendarea executării măsurilor de sigurantă si a obligatiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

(4) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere trebuie motivată.

Termenul de încercare

Art. 102. - (1) Termenul de încercare în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei închisorii sau închisorii stricte aplicate, la care se adaugă un interval de timp, stabilit de instantă, între 2 ani si 5 ani.

(2) Dispozitiile art. 96 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Măsurile de supraveghere si obligatiile condamnatului

Art. 103. - (1) Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui, la serviciul de reintegrare socială si supraveghere sau la alte organe stabilite de instantă;
b) să anunte, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedintă sau locuintă si orice deplasare care depăseste 8 zile, precum si întoarcerea;
c) să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informatii de natură a permite controlul mijloacelor lui de existentă.

(2) Datele prevăzute în alin. (1) lit. b), c) si d) se comunică persoanelor sau organelor stabilite la alin. (1) lit. a).

(3) Instanta poate să impună condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din următoarele obligatii:
a) să desfăsoare o activitate sau să urmeze un curs de învătământ ori de calificare;
b) să nu schimbe domiciliul sau resedinta avută ori să nu depăsească limita teritorială stabilită decât în conditiile fixate de instantă;
c) să nu frecventeze anumite locuri stabilite;
d) să nu intre în legătură cu anumite persoane;
e) să nu conducă nici un vehicul sau anumite vehicule;
f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

(4) Supravegherea executării obligatiilor stabilite de instantă conform alin. (3) lit. a)-f) se face de organele prevăzute în alin. (1) lit. a) si aceleasi organe sesizează instanta în caz de neîndeplinire a obligatiilor, pentru luarea măsurilor în conditiile art. 104 alin. (2).

Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere

Art. 104. - (1) Dispozitiile art. 97 si art. 98 se aplică în mod corespunzător si în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

(2) Dacă cel condamnat nu îndeplineste măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligatiile stabilite de instantă, aceasta poate să revoce suspendarea executării pedepsei dispunând executarea în întregime a pedepsei sau să prelungească termenul de încercare cu cel mult 3 ani.

Anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere

Art. 105. - (1) Dispozitiile art. 99 alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător si în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

(2) În cazurile prevăzute de art. 99 alin. (1), dacă pedeapsa rezultată în urma aplicării dispozitiilor privind concursul de infractiuni sau recidiva nu depăseste 5 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 101.

(3) În cazul când se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, termenul de încercare se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronuntat anterior suspendarea conditionată a executării pedepsei.

Reabilitarea în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere

Art. 106. - Condamnatul este reabilitat de drept dacă nu a săvârsit din nou o infractiune înăuntrul termenului de încercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în baza art. 104.


Sectiunea a 5-a
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere cu obligatia condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunitătii


Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere cu obligatia condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunitătii

Art. 107. - (1) În cazul în care dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în conditiile art. 101, instanta poate stabili obligatia condamnatului de a efectua în termenul de încercare o muncă în folosul comunitătii, pe o perioadă de cel mult 300 de ore, potrivit art. 70.

(2) Dacă cel condamnat nu efectuează munca în folosul comunitătii ori are o conduită necorespunzătoare în timpul efectuării acesteia prin neîndeplinirea obligatiilor care îi revin sau prin îndeplinirea lor nesatisfăcătoare, instanta poate revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei sau prelungirea termenului de încercare cu cel mult 3 ani.

(3) Dispozitiile art. 103 - 106 se aplică în mod corespunzător.


Sectiunea a 6-a
Renuntarea la pedeapsă si amânarea aplicării pedepsei pentru persoana fizică


Renuntarea la pedeapsă

Art. 108. - În cazul infractiunilor sanctionate cu pedeapsa închisorii, instanta poate să nu aplice nici o pedeapsă inculpatului care nu a avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat si a dat dovezi temeinice că se poate îndrepta chiar fără aplicarea unei pedepse.

Amânarea aplicării pedepsei

Art. 109. - (1) În cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii sau a închisorii stricte de cel mult 5 ani, instanta, după stabilirea pedepsei, poate să amâne aplicarea acesteia dacă inculpatul nu a avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat sau dovedeste că are posibilitatea de a-l acoperi, iar după săvârsirea faptei a dat dovezi temeinice că se poate îndrepta chiar fără aplicarea pedepsei.

(2) În cazul în care amână aplicarea pedepsei, instanta fixează în cuprinsul hotărârii data la care urmează să se pronunte asupra pedepsei, care nu poate depăsi 2 ani din momentul pronuntării hotărârii.

(3) Intervalul de timp dintre momentul pronuntării hotărârii si data fixată de instantă potrivit alin. (2) constituie perioadă de probă pentru inculpat.

(4) În perioada de probă, instanta îl poate obliga pe inculpat să se supună măsurilor de supraveghere si să respecte una sau mai multe dintre obligatiile prevăzute în art. 103.

(5) Dacă inculpatul a avut o conduită corespunzătoare în perioada de probă, instanta poate să nu aplice nici o pedeapsă, iar dacă inculpatul nu a avut o conduită corespunzătoare, instanta poate fie să amâne încă o dată pentru acelasi termen aplicarea pedepsei, fie să aplice pedeapsa în limitele prevăzute de lege.


Sectiunea a 7-a
Calculul pedepselor


Durata executării

Art. 110. - (1) Durata executării pedepsei privative de libertate se socoteste din ziua în care condamnatul a început executarea hotărârii definitive de condamnare.

(2) Ziua în care începe executarea pedepsei si ziua în care încetează se socotesc în durata executării.

(3) Timpul în care condamnatul, în cursul executării pedepsei, se află bolnav în spital intră în durata executării, în afară de cazul în care si-a provocat în mod voit boala, iar această împrejurare se constată în cursul executării pedepsei.

Computarea retinerii si a arestării preventive

Art. 111. - (1) Timpul retinerii si al arestării preventive se scade din durata pedepsei privative de libertate pronuntate. Scăderea se face si atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în acelasi timp ori în mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar dacă a fost scos de sub urmărire, s-a încetat urmărirea penală sau a fost achitat ori s-a încetat procesul penal pentru fapta care a determinat retinerea sau arestarea preventivă.

(2) Scăderea retinerii si a arestării preventive se face si în caz de condamnare la zile-amendă, prin înlăturarea în totul sau în parte a executării zilelor amendă.

Computarea privatiunii de libertate executate în afara tării

Art. 112. - În cazul infractiunilor săvârsite în conditiile art. 11, 12 sau 13, partea din pedeapsă, precum si retinerea si arestarea preventivă executate în afara teritoriului tării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune de instantele române.