Texte de legi romane si europene

TITLUL II
CRIME SI DELICTE CONTRA PATRIMONIULUI

 

Furtul 

Art. 249. - (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fără consimtământul acestuia, în scopul de a si-l însusi pe nedrept, se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 7 ani. 

(2) Fapta constituie furt si dacă bunul apartine în întregime sau în parte făptuitorului, dacă în momentul săvârsirii acel bun se găsea în posesia sau detentia legitimă a altei persoane. 

(3) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sanctionează si sustragerea de impulsuri electro-magnetice prin folosirea mijloacelor de telecomunicatii ori racordarea fără drept la mijloacele audio-vizuale ale unei persoane. 

(4) De asemenea, constituie furt luarea în conditiile alin. (1) a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept. 

(5) Se consideră bunuri mobile si orice energie care are o valoare economică, precum si înscrisurile. 
 
Furtul calificat 

Art. 250. - (1) Furtul săvârsit în următoarele împrejurări: 
a) de o persoană având asupra sa o armă, o substantă narcotică sau paralizantă; 
b) de o persoană mascată, deghizată sau travestită; 
c) într-un loc public; 
d) într-un mijloc de transport în comun; 
e) în timpul noptii; 
f) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 10 ani. 

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si furtul privind: 
a) un bun care face parte din patrimoniul cultural; 
b) un act care serveste pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau identificare; 
c) titei, produse petroliere sau gaze naturale; 
d) echipamente, instalatii si componente ale acestora, dacă sunt bunuri de interes general. 

(3) Furtul care a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu detentiune severă de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă

Art. 251. - (1) Furtul săvârsit între soti ori între rude apropiate, sau de către un minor în paguba tutorelui său, de către cel care locuieste împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se urmăreste numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. 

(2) Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală. 
 
Tâlhăria 

Art. 252. - Furtul săvârsit prin întrebuintarea de violente sau amenintări, ori prin punerea victimei în stare de inconstientă sau neputintă de a se apăra, precum si furtul urmat de întrebuintarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infractiunii, ori pentru ca făptuitorul să-si asigure scăparea, se pedepseste cu închisoare strictă de la 3 la 12 ani. 
 
Tâlhăria calificată

Art. 253. - (1) Tâlhăria săvârsită în următoarele împrejurări: 
a) de o persoană având asupra sa o armă, o substantă narcotică sau paralizantă; 
b) de o persoană mascată, deghizată sau travestită; 
c) în timpul noptii; 
d) într-un loc public; 
e) într-un mijloc de transport; 
f) într-o locuintă sau în dependinte ale acesteia; 
g) a avut vreuna din urmările prevăzute în art. 187,  se pedepseste cu închisoare strictă de la 7 la 15 ani. 

(2) Tâlhăria care a produs consecinte deosebit de grave sau care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu detentiune severă de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. 
 
Pirateria 

Art. 254. - (1) Jefuirea prin acte de violentă, săvârsite în scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave împotriva persoanelor sau bunurilor care se găsesc pe acea navă ori împotriva altei nave, dacă navele se află în marea liberă sau într-un loc care nu este supus jurisdictiei nici unui stat, se pedepseste cu închisoare strictă de la 3 la 12 ani. 

(2) Există piraterie si dacă fapta s-a comis pe o aeronavă sau între aeronave si nave. 
 
Pirateria calificată

Art. 255. - (1) Pirateria care a avut vreuna din urmările prevăzute în art. 187 se pedepseste cu închisoare strictă de la 7 la 15 ani. 

(2) Pirateria care a produs consecinte deosebit de grave sau care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu detentiune severă de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. 

Abuzul de încredere 

Art. 256. - (1) Însusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ori refuzul de a-l restitui, se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă. 

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si fapta de a schimba, în totul sau în parte, substanta sau calitătile mărfurilor încredintate spre transport. 

(3) Dacă schimbarea substantei sau a calitătilor mărfurilor încredintate spre transport s-a făcut prin folosirea de substante vătămătoare, pedeapsa este închisoarea strictă de la un an la 5 ani. 

(4) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (3) se sanctionează si fapta de a distruge obiectele primite în gaj de către creditor. 

(5) Dacă bunul este proprietate privată, actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală. 
 
Abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor 

Art. 257. - (1) Fapta de a ascunde, a deteriora, a distruge în totul sau în parte valori ori bunuri din patrimoniul propriu sau de a invoca datorii fictive ori alte acte în paguba creditorilor, se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă. 

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si fapta persoanei care, desi se află în imposibilitate de plată, pretinde sau acceptă să i se pună la dispozitie mărfuri ori servicii, producând o pagubă creditorului. 

(3) Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a părtii vătămate. Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală. 
 
Gestiunea frauduloasă

Art. 258. - (1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credintă, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 5 ani. 

(2) Gestiunea frauduloasă săvârsită în scopul de a dobândi un folos material se pedepseste cu închisoare strictă de la 2 la 7 ani. 

(3) Dacă bunul este proprietate privată, actiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală. 
 
Însusirea bunului găsit 

Art. 259. - (1) Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autoritătilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al său, se pedepseste cu zile-amendă. 

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si însusirea pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia, ajuns din eroare sau în mod fortuit în posesia făptuitorului. 

(3) Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală. 

Înselăciunea 

Art. 260. - (1) Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obtine pentru sine ori pentru altul un folos material injust si dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 7 ani. 

(2) Înselăciunea săvârsită prin folosirea de nume sau calităti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu închisoare strictă de la 3 la 10 ani. 

(3) Inducerea sau mentinerea în eroare a unei persoane, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârsită în asa fel încât fără această eroare cel înselat nu ar fi încheiat sau executat contractul în conditiile stipulate, se sanctionează cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) sau (2), după distinctiile acolo arătate. 

(4) Emiterea unui cec sau a unui alt instrument de plată asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară sau nu va exista până la termenul convenit între părti, precum si fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. (1), dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului sau a altui instrument de plată, se sanctionează cu pedeapsa prevăzută în alin. (2). 

(5) Folosirea de mijloace frauduloase pentru a îndepărta de la licitatie publică o persoană sau de a limita licitatiile ori numărul participantilor se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 5 ani. 

(6) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sanctionează exploatarea necunoasterii sau a lipsei de experientă a unui minor sau a stării de slăbiciune a persoanelor vulnerabile datorită vârstei, bolii sau stării de graviditate, pentru a le determina să încheie acte prejudiciabile pentru acestea. 

(7) Inducerea sau mentinerea în eroare cu privire la conditiile de trai din tara de emigrare, săvârsită în conditiile alin. (1), în scopul de a determina o persoană să emigreze, se pedepseste potrivit alin. (1). 

(8) Înselăciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu detentiune severă de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. 

(9) Dacă mijlocul fraudulos folosit pentru săvârsirea înselăciunii constituie prin el însusi o infractiune, se aplică regulile privind concursul de infractiuni. 

Distrugerea si însusirea de valori materiale interesând umanitatea 

Art. 261. - (1) Distrugerea în întregime sau în parte: 
a) a clădirilor, a oricăror altor constructii sau a navelor care servesc ca spitale; 
b) a mijloacelor de transport de orice fel afectate unui serviciu sanitar sau de Cruce Rosie, ori al organizatiilor asimilate acesteia, pentru transportul rănitilor, bolnavilor, materialelor sanitare sau al materialelor Crucii Rosii ori ale organizatiilor asimilate acesteia; 
c) a depozitelor de materiale sanitare, dacă toate acestea poartă semnele distinctive reglementare, se pedepseste cu detentiune severă de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. 

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează însusirea sub orice formă, nejustificată de o necesitate militară si săvârsită în proportii mari, a mijloacelor sau materialelor destinate pentru ajutorul ori îngrijirea rănitilor sau bolnavilor căzuti sub puterea adversarului. 

(3) Tot astfel se sanctionează distrugerea în întregime sau în parte, ori însusirea sub orice formă, nejustificată de vreo necesitate militară si săvârsită în proportii mari, a oricăror alte bunuri. 
 
Distrugerea si însusirea de valori culturale ale popoarelor 

Art. 262. - (1) Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau constructii care au o valoare artistică, istorică ori arheologică, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istorică sau stiintifică, opere de artă, manuscrise, cărti de valoare, colectii stiintifice sau colectii importante de cărti, de arhive, ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus si, în general, a oricăror valori culturale ale popoarelor, se pedepseste cu detentiune severă de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. 

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează jefuirea sau însusirea sub orice formă, de pe teritoriile aflate sub ocupatie militară, a vreuneia dintre valorile culturale arătate în prezentul articol. 
 
Distrugerea 

Art. 263. - (1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun apartinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum si înlăturarea măsurilor luate, se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu zile-amendă. 

(2) În cazul în care bunul are o deosebită valoare artistică, stiintifică, istorică, arhivistică sau o altă asemenea valoare, pedeapsa este închisoarea strictă de la un an la 7 ani. 

(3) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de înaltă tensiune, a echipamentelor sau instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apă si a conductelor magistrale de alimentare cu apă se sanctionează cu pedeapsa prevăzută în alin. (2). 

(4) Distrugerea în totul sau în parte a unui act autentic sau sub semnătură privată care nu apartine făptuitorului sau nu-i apartine în exclusivitate ori ascunderea unui act care nu apartine făptuitorului, în scopul de a provoca o pagubă unei persoane, se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 5 ani. 

(5) Distrugerea sau degradarea bornelor, reperelor, mărcilor de nivelment ori a semnelor geodezice din reteaua natională, amplasate pe sol sau pe clădiri, ori a bornelor, stâlpilor, balizelor sau a altor semne care marchează frontiera de stat ori împiedicarea luării unor măsuri de conservare a acestor bunuri se sanctionează cu pedeapsa prevăzută în alin. (2). 

(6) Dacă distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare se săvârseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si dacă rezultă pericol public, pedeapsa este închisoarea strictă de la 3 la 10 ani. 

(7) Dispozitiile prevăzute în alin. (2), (3) si (6) se aplică chiar dacă bunul apartine făptuitorului. 

(8) Dacă bunul este proprietate privată, actiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală. 
 
Distrugerea calificată

Art. 264. - (1) Dacă faptele prevăzute în art. 263 au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este detentiunea severă de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar dacă a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este detentiunea severă de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. 

(2) Dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport în comun, de mărfuri sau de persoane, ori a unor instalatii sau lucrări si care a avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă a integritătii corporale sau sănătătii mai multor persoane.
 
Distrugerea din culpă

Art. 265. - (1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta apartine făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârsită prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si dacă rezultă pericol public, se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu zile-amendă. 

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează distrugerea ori degradarea din culpă a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de înaltă tensiune, a echipamentelor sau instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apă si a conductelor magistrale de alimentare cu apă, dacă a avut ca urmare aducerea în stare de neîntrebuintare a acestora. 

(3) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta apartine făptuitorului, în cazul în care a avut consecinte deosebit de grave, se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 5 ani, iar dacă a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea strictă de la 3 la 10 ani. 

(4) Când dezastrul ori consecintele deosebit de grave s-au produs ca urmare a părăsirii postului sau a săvârsirii oricărei alte fapte de către personalul de conducere a unui mijloc de transport în comun, ori de către personalul care asigură direct securitatea unor asemenea transporturi, pedeapsa este închisoarea strictă de la 5 la 12 ani. 
 
Tulburarea de posesie 

Art. 266. - (1) Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia se pedepseste cu închisoare strictă de la un an la 2 ani sau cu zile amendă. 

(2) Ocuparea în întregime sau în parte a terenurilor de orice fel, înfiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare, fără drept, ori refuzul de a elibera terenul astfel ocupat fără drept se pedepseste cu închisoare strictã de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă. 

(3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) se săvârseste prin violentă sau amenintare ori prin desfiintarea sau strămutarea semnelor de hotar ale unui imobil aflat în posesia altuia, pedeapsa este închisoarea strictă de la un an la 5 ani. 

(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) se săvârseste prin violentă sau amenintare, pedeapsa este închisoarea strictă de la 2 la 7 ani. 

(5) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (3) se sanctionează si înfiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare fără drept, când acestea se referă la limitele de zonă ale căii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, căilor navigabile, delimitărilor silvice, geologice si miniere. 

(6) Dacă imobilul se află în posesia unei persoane private, actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală. 
 
Tăinuirea 

Art. 267. - (1) Primirea, dobândirea sau transformarea unui bun ori înlesnirea valorificării acestuia, cunoscând că bunul provine din săvârsirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă prin aceasta s-a urmărit obtinerea pentru sine ori pentru altul a unui folos material, se pedepseste cu închisoare strictă de la 2 la 5 ani, fără ca sanctiunea aplicată să poată depăsi pedeapsa prevăzută de lege pentru infractiunea din care provine bunul tăinuit. 

(2) Tăinuirea săvârsită de sot sau de o rudă apropiată nu se pedepseste. 
 
Spălarea banilor 

Art. 268. - (1) Se pedepseste cu închisoare strictă de la 3 la 12 ani: 
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârsirea de infractiuni, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârsit infractiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; 
b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi, a provenientei, situării, dispozitiei, circulatiei sau proprietătii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârsirea de infractiuni; 
c) dobândirea, detinerea sau folosirea de bunuri cunoscând că acestea provin din săvârsirea de infractiuni. 

(2) În sensul alin. (1), prin bunuri se întelege bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum si actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea. 
 
Sanctionarea tentativei 

Art. 269. - Tentativa la delictele prevăzute în art. 249, art. 250 alin. (1) si (2), art. 252, art. 253 alin. (1), art. 254, art. 255 alin. (1), art. 260 alin. (1)-(7), art. 263 si art. 268 se pedepseste. 
 
Sanctionarea persoanei juridice 

Art. 270. - Persoana juridică se sanctionează pentru infractiunile prevăzute în art. 256-258 si art. 260-268.