Titlul IV - Minoritatea
Codul Penal
Partea generală
TITLUL IV
MINORITATEA
Limitele răspunderii penale
Art. 113. - (1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.
(2) Minorul care are vârsta între 14 si 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedeste că a săvârsit fapta cu discernământ.
(3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.
Consecintele răspunderii penale
Art. 114. - (1) Fată de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sanctiunii se tine seama de gravitatea faptei săvârsite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală si morală a minorului, de comportarea lui, de conditiile în care a fost crescut si a trăit si de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.
(2) Pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului.
Măsurile educative
Art. 115. - Măsurile educative care se pot lua fată de minor sunt:
a) mustrarea;
b) libertatea sub supraveghere;
c) libertatea sub supraveghere severă;
d) internarea într-un centru de reeducare;
e) internarea într-un institut medical-educativ.
Mustrarea
Art. 116. - (1) Măsura educativă a mustrării constă în dojenirea minorului, în explicarea gravitătii faptei săvârsite, în sfătuirea minorului de a se purta în asa fel încât să dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată atentia că, dacă va săvârsi din nou o infractiune, se va lua fată de el o măsură mai severă sau i se va aplica o pedeapsă.
(2) Măsura mustrării nu se poate lua dacă minorul a devenit major la data judecării. În acest caz, în locul măsurii educative a mustrării se dispune amenda sub forma zilelor-amendă între 5 si 10 zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 100.000 lei, sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 25 si 50 de ore.
Libertatea sub supraveghere
Art. 117. - (1) Măsura educativă a libertătii sub supraveghere constă în lăsarea minorului în libertate pe timp de un an sub supravegherea părintilor săi, a celui care l-a adoptat sau a tutorelui. Dacă acestia nu pot asigura supravegherea în conditii satisfăcătoare, instanta dispune încredintarea minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferintă unei rude apropiate, la cererea acesteia.
(2) Instanta pune în vedere, celui căruia i s-a încredintat supravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui. De asemenea, i se pune în vedere că are obligatia să înstiinteze instanta de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau dacă a săvârsit o nouă infractiune.
(3) Instanta poate să impună minorului respectarea uneia sau mai multora din următoarele obligatii:
a) să nu frecventeze anumite locuri stabilite;
b) să nu intre în legătură cu anumite persoane si, dacă a fost contactat de acestea, să anunte de îndată;
c) să frecventeze cursuri scolare din învătământul general obligatoriu;
d) să presteze o activitate neremunerată într-o institutie de interes public fixată de instantă, cu o durată între 50 si 100 de ore, de maximum 3 ore pe zi, după programul de scoală, în zilele nelucrătoare si în vacantă.
(4) Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportării sale.
(5) După luarea măsurii libertătii sub supraveghere, instanta încunostintează scoala unde minorul învată sau unitatea la care este angajat si, după caz, institutia la care prestează activitatea stabilită de instantă.
(6) Dacă înăuntrul termenului prevăzut în alin. (1) minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui ori săvârseste o infractiune, instanta revocă libertatea sub supraveghere si ia fată de minor fie măsura libertătii sub supraveghere severă, fie măsura internării într-un centru de reeducare sau îi aplică o pedeapsă.
(7) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se dispune, în locul măsurii educative a libertătii sub supraveghere, amenda sub forma zilelor-amendă între 10 si 20 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 200.000 lei, sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 50 si 150 de ore.
(8) Termenul prevăzut în alin. (1) curge de la data punerii în executare a libertătii sub supraveghere.
Libertatea sub supraveghere severă
Art. 118. - (1) Măsura educativă a libertătii sub supraveghere severă constă în lăsarea minorului în libertate pe o perioadă între un an si 3 ani, sub supravegherea unei institutii legal însărcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare socială si supraveghere.
(2) Supravegherea poate consta în includerea minorului în programe de reintegrare socială, precum si în acordarea de asistentă si consiliere. Pe durata supravegherii severe, instanta poate să impună minorului respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevăzute în art. 117 alin. (3).
(3) Dispozitiile art. 117 alin. (2), (4) - (6) si (8) se aplică în mod corespunzător.
(4) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se dispune, în locul măsurii educative a libertătii sub supraveghere severă, o amendă sub forma zilelor-amendă între 15 si 30 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 300.000 lei sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 100 si 200 de ore.
Internarea într-un centru de reeducare
Art. 119. - (1) Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se dispune cu privire la minorul care, în raport cu gravitatea faptei săvârsite si cu nevoile de reeducare, are posibilitatea de a se îndrepta chiar fără a i se aplica o pedeapsă. În timpul internării i se asigură minorului posibilitatea de a dobândi educatia necesară si o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale.
(2) Măsura se va lua pe timp nedeterminat, însă nu poate dura decât până la împlinirea vârstei de 18 ani. În mod exceptional, măsura educativă a internării poate dura până la împlinirea vârstei de 20 de ani, dacă minorul a comis fapta la o dată apropiată vârstei de 18 ani sau dacă gravitatea faptei săvârsite, nevoile de reeducare a minorului si necesitatea continuitătii procesului său de pregătire justifică aceasta.
(3) Dacă în perioada internării într-un centru de reeducare minorul săvârseste din nou o infractiune pentru care se apreciază că este necesar să i se aplice o pedeapsă privativă de libertate, instanta revocă internarea si aplică pedeapsa. În cazul când instanta nu consideră că este necesară aplicarea pedepsei, se mentine măsura internării.
(4) Dacă se descoperă, după pronuntarea unei hotărâri prin care s-a dispus internarea minorului într-un centru de reeducare, că minorul săvârsise o infractiune concurentă pentru care se apreciază că este necesar să i se aplice o pedeapsă privativă de libertate, instanta revocă internarea si aplică pedeapsa. În cazul când instanta nu consideră că este necesară aplicarea pedepsei, se mentine măsura internării.
(5) Dacă se descoperă, după pronuntarea unei hotărâri prin care s-a dispus internarea minorului într-un centru de reeducare, că minorul suferise pentru o infractiune concurentă si o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, măsura internării se revocă.
(6) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se poate dispune internarea într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 20 de ani sau, în locul măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, se poate dispune amenda sub forma zilelor-amendă între 20 si 50 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 350.000 lei sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 100 si 300 de ore.
Internarea într-un institut medical-educativ
Art. 120. - (1) Măsura internării într-un institut medical-educativ se ia fată de minorul care, din cauza stării sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.
(2) Măsura se ia pe timp nedeterminat, însă nu poate dura decât până la împlinirea vârstei de 18 ani.
(3) Măsura poate fi ridicată si înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, dacă a dispărut cauza care a impus luarea acesteia. Dispunând ridicarea măsurii, instanta poate să ia fată de minor măsura internării într-un centru de reeducare.
(4) Dispozitiile art. 119 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(5) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se poate dispune internarea într-un institut medical-educativ până la împlinirea vârstei de 20 de ani sau, în locul măsurii educative a internării într-un institut medical-educativ, se poate dispune obligarea la tratament medical si amenda sub forma zilelor-amendă între 10 si 20 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 200.000 lei sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 50 si 150 de ore.
Liberarea minorului înainte de a deveni major
Art. 121. - (1) Dacă a trecut cel putin un an de la data internării în centrul de reeducare, iar minorul a dat dovezi temeinice de îndreptare, se poate dispune liberarea acestuia înainte de a deveni major.
(2) Cel care a devenit major în cursul judecătii si instanta a dispus internarea în centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 20 de ani poate fi liberat după ce a executat cel putin un an din această măsură, dacă a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Revocarea liberării minorului
Art. 122. - (1) Dacă în perioada liberării acordate potrivit art. 121, minorul săvârseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii, instanta, tinând seama de gravitatea infractiunii, poate dispune fie mentinerea liberării, fie revocarea si aplicarea unei pedepse. În cazul în care nu este necesară aplicarea unei pedepse, se revocă numai liberarea.
(2) Dacă în perioada liberării minorul săvârseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii stricte, a detentiunii severe sau a detentiunii pe viată, instanta revocă liberarea si aplică o pedeapsă. În cazul când nu este necesară aplicarea pedepsei, se revocă numai liberarea.
Pedepsele pentru minori
Art. 123. - (1) Pedepsele care se pot aplica minorului sunt următoarele:
a) închisoarea strictă de la 5 la 15 ani, când legea prevede pentru infractiunea săvârsită pedeapsa detentiunii pe viată;
b) închisoarea strictă de la 3 la 12 ani, când legea prevede pentru infractiunea săvârsită pedeapsa detentiunii severe;
c) închisoarea strictă între limitele reduse la jumătate ale pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea săvârsită, când legea prevede pentru aceasta pedeapsa închisorii stricte, fără ca minimul închisorii stricte aplicabile minorului să depăsească 3 ani;
d) închisoarea între limitele reduse la jumătate ale pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea săvârsită, când legea prevede pentru aceasta pedeapsa închisorii;
e) amenda sub forma zilelor-amendă, între 5 si 180 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 lei si 500.000 lei;
f) munca în folosul comunitătii, între 50 si 250 de ore.
(2) Pedepsele aplicate minorului se execută în regimul prevăzut în legea pentru executarea pedepselor.
(3) Pedepsele complementare nu se aplică minorului.
(4) Condamnările pronuntate pentru faptele săvârsite în timpul minoritătii nu atrag incapacităti sau decăderi.
Suspendarea conditionată a executării pedepsei aplicate minorului
Art. 124. - (1) În cazul suspendării conditionate a executării pedepsei aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii sau închisorii stricte la care se adaugă un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, stabilit de instantă. Dacă pedeapsa aplicată constă în zile-amendă, termenul de încercare este de 6 luni.
(2) Pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, instanta poate dispune încredintarea supravegherii minorului unei persoane din cele arătate în art. 117 ori unei institutii legal însărcinate cu supravegherea minorilor sau serviciului de reintegrare socială si supraveghere, potrivit art. 118. Instanta poate stabili, totodată, pentru minor una sau mai multe obligatii dintre cele prevăzute în art. 117 alin. (3), iar după împlinirea vârstei de 18 ani, instanta poate să oblige pe minor la respectarea de către acesta a măsurilor de supraveghere ori a obligatiilor prevăzute în art. 103 si art. 107.
(3) Dispozitiile art. 95 alin. (3), art. 96 alin. (3), art. 97 si art. 98 se aplică în mod corespunzător.
(4) Sustragerea minorului de la îndeplinirea obligatiilor prevăzute în art. 117 alin. (3), art. 103 si art. 107 poate atrage revocarea suspendării conditionate potrivit art. 104 alin. (2) si art. 107 alin. (2).
(5) În cazul neîndeplinirii măsurilor de supraveghere ori a obligatiilor stabilite de instantă, potrivit art. 103, se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 104 alin. (2).
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată minorului
Art. 125. - (1) În cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii sau închisorii stricte, la care se adaugă un interval de timp de la un an la 3 ani, stabilit de instantă.
(2) Pe durata termenului de încercare, instanta poate dispune luarea vreuneia din măsurile prevăzute în art. 124 alin. (2).
Renuntarea la pedeapsa aplicabilă minorului
Art. 126. - În cazul infractiunilor sanctionate cu pedeapsa închisorii sau cu pedeapsa închisorii stricte de cel mult 2 ani, instanta poate să nu aplice nici o pedeapsă minorului care nu a avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat si a dat dovezi temeinice că se poate îndrepta chiar fără aplicarea unei pedepse.
(2) Minorul care are vârsta între 14 si 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedeste că a săvârsit fapta cu discernământ.
(3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.
Consecintele răspunderii penale
Art. 114. - (1) Fată de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sanctiunii se tine seama de gravitatea faptei săvârsite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală si morală a minorului, de comportarea lui, de conditiile în care a fost crescut si a trăit si de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.
(2) Pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului.
Măsurile educative
Art. 115. - Măsurile educative care se pot lua fată de minor sunt:
a) mustrarea;
b) libertatea sub supraveghere;
c) libertatea sub supraveghere severă;
d) internarea într-un centru de reeducare;
e) internarea într-un institut medical-educativ.
Mustrarea
Art. 116. - (1) Măsura educativă a mustrării constă în dojenirea minorului, în explicarea gravitătii faptei săvârsite, în sfătuirea minorului de a se purta în asa fel încât să dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată atentia că, dacă va săvârsi din nou o infractiune, se va lua fată de el o măsură mai severă sau i se va aplica o pedeapsă.
(2) Măsura mustrării nu se poate lua dacă minorul a devenit major la data judecării. În acest caz, în locul măsurii educative a mustrării se dispune amenda sub forma zilelor-amendă între 5 si 10 zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 100.000 lei, sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 25 si 50 de ore.
Libertatea sub supraveghere
Art. 117. - (1) Măsura educativă a libertătii sub supraveghere constă în lăsarea minorului în libertate pe timp de un an sub supravegherea părintilor săi, a celui care l-a adoptat sau a tutorelui. Dacă acestia nu pot asigura supravegherea în conditii satisfăcătoare, instanta dispune încredintarea minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferintă unei rude apropiate, la cererea acesteia.
(2) Instanta pune în vedere, celui căruia i s-a încredintat supravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui. De asemenea, i se pune în vedere că are obligatia să înstiinteze instanta de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau dacă a săvârsit o nouă infractiune.
(3) Instanta poate să impună minorului respectarea uneia sau mai multora din următoarele obligatii:
a) să nu frecventeze anumite locuri stabilite;
b) să nu intre în legătură cu anumite persoane si, dacă a fost contactat de acestea, să anunte de îndată;
c) să frecventeze cursuri scolare din învătământul general obligatoriu;
d) să presteze o activitate neremunerată într-o institutie de interes public fixată de instantă, cu o durată între 50 si 100 de ore, de maximum 3 ore pe zi, după programul de scoală, în zilele nelucrătoare si în vacantă.
(4) Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportării sale.
(5) După luarea măsurii libertătii sub supraveghere, instanta încunostintează scoala unde minorul învată sau unitatea la care este angajat si, după caz, institutia la care prestează activitatea stabilită de instantă.
(6) Dacă înăuntrul termenului prevăzut în alin. (1) minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui ori săvârseste o infractiune, instanta revocă libertatea sub supraveghere si ia fată de minor fie măsura libertătii sub supraveghere severă, fie măsura internării într-un centru de reeducare sau îi aplică o pedeapsă.
(7) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se dispune, în locul măsurii educative a libertătii sub supraveghere, amenda sub forma zilelor-amendă între 10 si 20 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 200.000 lei, sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 50 si 150 de ore.
(8) Termenul prevăzut în alin. (1) curge de la data punerii în executare a libertătii sub supraveghere.
Libertatea sub supraveghere severă
Art. 118. - (1) Măsura educativă a libertătii sub supraveghere severă constă în lăsarea minorului în libertate pe o perioadă între un an si 3 ani, sub supravegherea unei institutii legal însărcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare socială si supraveghere.
(2) Supravegherea poate consta în includerea minorului în programe de reintegrare socială, precum si în acordarea de asistentă si consiliere. Pe durata supravegherii severe, instanta poate să impună minorului respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevăzute în art. 117 alin. (3).
(3) Dispozitiile art. 117 alin. (2), (4) - (6) si (8) se aplică în mod corespunzător.
(4) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se dispune, în locul măsurii educative a libertătii sub supraveghere severă, o amendă sub forma zilelor-amendă între 15 si 30 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 300.000 lei sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 100 si 200 de ore.
Internarea într-un centru de reeducare
Art. 119. - (1) Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se dispune cu privire la minorul care, în raport cu gravitatea faptei săvârsite si cu nevoile de reeducare, are posibilitatea de a se îndrepta chiar fără a i se aplica o pedeapsă. În timpul internării i se asigură minorului posibilitatea de a dobândi educatia necesară si o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale.
(2) Măsura se va lua pe timp nedeterminat, însă nu poate dura decât până la împlinirea vârstei de 18 ani. În mod exceptional, măsura educativă a internării poate dura până la împlinirea vârstei de 20 de ani, dacă minorul a comis fapta la o dată apropiată vârstei de 18 ani sau dacă gravitatea faptei săvârsite, nevoile de reeducare a minorului si necesitatea continuitătii procesului său de pregătire justifică aceasta.
(3) Dacă în perioada internării într-un centru de reeducare minorul săvârseste din nou o infractiune pentru care se apreciază că este necesar să i se aplice o pedeapsă privativă de libertate, instanta revocă internarea si aplică pedeapsa. În cazul când instanta nu consideră că este necesară aplicarea pedepsei, se mentine măsura internării.
(4) Dacă se descoperă, după pronuntarea unei hotărâri prin care s-a dispus internarea minorului într-un centru de reeducare, că minorul săvârsise o infractiune concurentă pentru care se apreciază că este necesar să i se aplice o pedeapsă privativă de libertate, instanta revocă internarea si aplică pedeapsa. În cazul când instanta nu consideră că este necesară aplicarea pedepsei, se mentine măsura internării.
(5) Dacă se descoperă, după pronuntarea unei hotărâri prin care s-a dispus internarea minorului într-un centru de reeducare, că minorul suferise pentru o infractiune concurentă si o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, măsura internării se revocă.
(6) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se poate dispune internarea într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 20 de ani sau, în locul măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, se poate dispune amenda sub forma zilelor-amendă între 20 si 50 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 350.000 lei sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 100 si 300 de ore.
Internarea într-un institut medical-educativ
Art. 120. - (1) Măsura internării într-un institut medical-educativ se ia fată de minorul care, din cauza stării sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.
(2) Măsura se ia pe timp nedeterminat, însă nu poate dura decât până la împlinirea vârstei de 18 ani.
(3) Măsura poate fi ridicată si înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, dacă a dispărut cauza care a impus luarea acesteia. Dispunând ridicarea măsurii, instanta poate să ia fată de minor măsura internării într-un centru de reeducare.
(4) Dispozitiile art. 119 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(5) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se poate dispune internarea într-un institut medical-educativ până la împlinirea vârstei de 20 de ani sau, în locul măsurii educative a internării într-un institut medical-educativ, se poate dispune obligarea la tratament medical si amenda sub forma zilelor-amendă între 10 si 20 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 si 200.000 lei sau munca în folosul comunitătii pe o perioadă între 50 si 150 de ore.
Liberarea minorului înainte de a deveni major
Art. 121. - (1) Dacă a trecut cel putin un an de la data internării în centrul de reeducare, iar minorul a dat dovezi temeinice de îndreptare, se poate dispune liberarea acestuia înainte de a deveni major.
(2) Cel care a devenit major în cursul judecătii si instanta a dispus internarea în centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 20 de ani poate fi liberat după ce a executat cel putin un an din această măsură, dacă a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Revocarea liberării minorului
Art. 122. - (1) Dacă în perioada liberării acordate potrivit art. 121, minorul săvârseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii, instanta, tinând seama de gravitatea infractiunii, poate dispune fie mentinerea liberării, fie revocarea si aplicarea unei pedepse. În cazul în care nu este necesară aplicarea unei pedepse, se revocă numai liberarea.
(2) Dacă în perioada liberării minorul săvârseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii stricte, a detentiunii severe sau a detentiunii pe viată, instanta revocă liberarea si aplică o pedeapsă. În cazul când nu este necesară aplicarea pedepsei, se revocă numai liberarea.
Pedepsele pentru minori
Art. 123. - (1) Pedepsele care se pot aplica minorului sunt următoarele:
a) închisoarea strictă de la 5 la 15 ani, când legea prevede pentru infractiunea săvârsită pedeapsa detentiunii pe viată;
b) închisoarea strictă de la 3 la 12 ani, când legea prevede pentru infractiunea săvârsită pedeapsa detentiunii severe;
c) închisoarea strictă între limitele reduse la jumătate ale pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea săvârsită, când legea prevede pentru aceasta pedeapsa închisorii stricte, fără ca minimul închisorii stricte aplicabile minorului să depăsească 3 ani;
d) închisoarea între limitele reduse la jumătate ale pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea săvârsită, când legea prevede pentru aceasta pedeapsa închisorii;
e) amenda sub forma zilelor-amendă, între 5 si 180 de zile, fiecare zi fiind socotită între 50.000 lei si 500.000 lei;
f) munca în folosul comunitătii, între 50 si 250 de ore.
(2) Pedepsele aplicate minorului se execută în regimul prevăzut în legea pentru executarea pedepselor.
(3) Pedepsele complementare nu se aplică minorului.
(4) Condamnările pronuntate pentru faptele săvârsite în timpul minoritătii nu atrag incapacităti sau decăderi.
Suspendarea conditionată a executării pedepsei aplicate minorului
Art. 124. - (1) În cazul suspendării conditionate a executării pedepsei aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii sau închisorii stricte la care se adaugă un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, stabilit de instantă. Dacă pedeapsa aplicată constă în zile-amendă, termenul de încercare este de 6 luni.
(2) Pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, instanta poate dispune încredintarea supravegherii minorului unei persoane din cele arătate în art. 117 ori unei institutii legal însărcinate cu supravegherea minorilor sau serviciului de reintegrare socială si supraveghere, potrivit art. 118. Instanta poate stabili, totodată, pentru minor una sau mai multe obligatii dintre cele prevăzute în art. 117 alin. (3), iar după împlinirea vârstei de 18 ani, instanta poate să oblige pe minor la respectarea de către acesta a măsurilor de supraveghere ori a obligatiilor prevăzute în art. 103 si art. 107.
(3) Dispozitiile art. 95 alin. (3), art. 96 alin. (3), art. 97 si art. 98 se aplică în mod corespunzător.
(4) Sustragerea minorului de la îndeplinirea obligatiilor prevăzute în art. 117 alin. (3), art. 103 si art. 107 poate atrage revocarea suspendării conditionate potrivit art. 104 alin. (2) si art. 107 alin. (2).
(5) În cazul neîndeplinirii măsurilor de supraveghere ori a obligatiilor stabilite de instantă, potrivit art. 103, se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 104 alin. (2).
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată minorului
Art. 125. - (1) În cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii sau închisorii stricte, la care se adaugă un interval de timp de la un an la 3 ani, stabilit de instantă.
(2) Pe durata termenului de încercare, instanta poate dispune luarea vreuneia din măsurile prevăzute în art. 124 alin. (2).
Renuntarea la pedeapsa aplicabilă minorului
Art. 126. - În cazul infractiunilor sanctionate cu pedeapsa închisorii sau cu pedeapsa închisorii stricte de cel mult 2 ani, instanta poate să nu aplice nici o pedeapsă minorului care nu a avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat si a dat dovezi temeinice că se poate îndrepta chiar fără aplicarea unei pedepse.
Amânarea aplicării pedepsei minorului
Art. 127. - (1) În cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii sau a închisorii stricte de cel mult 5 ani, instanta, după stabilirea pedepsei, poate să amâne aplicarea acesteia, dacă minorul nu are antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat sau dovedeste că are posibilitatea de a-l acoperi si după săvârsirea faptei a dat dovezi temeinice că se poate îndrepta chiar fără aplicarea pedepsei.
(2) În cazul în care instanta amână aplicarea pedepsei, aceasta fixează în cuprinsul hotărârii data la care urmează să se pronunte asupra pedepsei, care nu poate depăsi 2 ani din momentul pronuntării hotărârii.
(3) Intervalul de timp dintre momentul pronuntării hotărârii si data fixată de instantă potrivit alin. (2) constituie perioadă de probă pentru minor.
(4) În perioada de probă, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, instanta poate dispune încredintarea minorului unei persoane din cele arătate în art. 117 ori unei institutii legal însărcinate cu supravegherea minorului sau serviciului de reintegrare socială si supraveghere, putând să dispună totodată pentru minor unele din obligatiile prevăzute în art. 117 alin. (3).
(5) Dacă minorul a avut o conduită corespunzătoare în perioada de probă, instanta poate să nu aplice nici o pedeapsă, iar dacă minorul nu a avut o conduită corespunzătoare, instanta poate fie să amâne încă o dată pentru acelasi termen aplicarea pedepsei, fie să aplice pedeapsa în limitele prevăzute de lege.
(3) Intervalul de timp dintre momentul pronuntării hotărârii si data fixată de instantă potrivit alin. (2) constituie perioadă de probă pentru minor.
(4) În perioada de probă, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, instanta poate dispune încredintarea minorului unei persoane din cele arătate în art. 117 ori unei institutii legal însărcinate cu supravegherea minorului sau serviciului de reintegrare socială si supraveghere, putând să dispună totodată pentru minor unele din obligatiile prevăzute în art. 117 alin. (3).
(5) Dacă minorul a avut o conduită corespunzătoare în perioada de probă, instanta poate să nu aplice nici o pedeapsă, iar dacă minorul nu a avut o conduită corespunzătoare, instanta poate fie să amâne încă o dată pentru acelasi termen aplicarea pedepsei, fie să aplice pedeapsa în limitele prevăzute de lege.