Texte de legi romane si europene

  In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 27 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, 

  Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. 

  Articol unic. - Se aproba Tezele prealabile ale proiectului de lege - Codul civil, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. 

  PRIM-MINISTRU
  EMIL BOC 

  Contrasemneaza:

  p. Ministrul justitiei
  si libertatilor cetatenesti,
  Alina Mihaela Bica,
  secretar de stat
 

  Bucuresti, 11 martie 2009. 
  Nr. 277. 

  ANEXA
  Teze prealabile ale proiectului de lege - Codul civil 

  I. Necesitatea elaborarii unei noi legislatii civile 
  Codul civil reprezinta unul dintre actele normative fundamentale ale oricarei ordini juridice, o lege care ordoneaza valorile perene ale unei societati - relatii interumane, familie, patrimoniu, circuitul bunurilor - si care, tocmai de aceea, se caracterizeaza prin stabilitate. 
  Cu toate acestea, perfectionarea normelor de drept civil a constituit in perioada recenta o preocupare continua, realizarea acestui demers stiintific major fiind accelerata de transformarile profunde ale societatii romanesti, in contextul asimilarii valorilor europene contemporane si al evolutiei permanente a conceptelor ideologice consacrate. 
  Asa fiind, opera de armonizare a legislatiei nationale, alaturi de reformarea recenta a sistemelor de drept inspirate din Codul civil francez napoleonian, precum si insasi dinamica relatiilor sociale impun regandirea unora dintre principiile generale ale dreptului civil si reclama ocrotirea unor noi valori sociomorale, culturale, economice si tehnico-stiintifice. 
  Elaborarea unui nou cod civil devine cu atat mai importanta in contextul angajamentelor asumate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare (Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 354 din 14 decembrie 2006). De altfel, in ultimul raport intermediar al Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene privind progresele realizate de Romania (Bruxelles, 12 februarie 2009) se subliniaza deosebita importanta pentru sistemul judiciar a adoptarii celor 4 noi coduri - Codul de procedura penala si Codul penal si Codul de procedura civila si Codul civil. 
  Astfel, din perspectiva Comisiei Europene, actele normative de reformare a sistemului judiciar trebuie sa raspunda necesitatii unui cadru legislativ modern, sa reprezinte un raspuns coerent si articulat la nevoia de reformare atat a institutiilor si a mecanismelor fundamentale ce tin de substanta relatiilor socioeconomice, cat si a instrumentelor procedurale. 
  Totodata, imperativul adoptarii unui nou cod civil este determinat si de necesitatea unificarii normelor care guverneaza raporturile de drept privat, in contextul in care la momentul actual anumite materii sunt reglementate prin norme separate, ce au suferit modificari numeroase, operate, in special, in perioada comunista. 
  Practic, in timpul regimului totalitar, Codul civil a fost "mutilat" prin abrogarea integrala a Cartii I "Despre persoane" si inlocuirea acesteia cu mai multe reglementari distincte si particulare, cele mai importante dintre acestea fiind Codul familiei si Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, sub pretextul ca raporturile de familie trebuiau sa faca obiectul unei ramuri noi de drept, specifica dreptului socialist - dreptul familiei -, iar materia persoanelor fizice si juridice trebuia asezata pe baze noi, in acord cu principiile acelei oranduiri sociale si politice. 
  In realitate, statutul juridic al persoanelor a fost si este eminamente o chestiune de drept privat, iar raporturile de familie sunt raporturi de drept civil, cata vreme vizeaza raporturile nascute din casatorie, din filiatie, adoptie si alte raporturi asimilate celor de familie, iar aceste raporturi vizeaza atat drepturile si obligatiile nepatrimoniale (cele care alcatuiesc raporturile personale dintre soti, de exemplu), cat si drepturile si obligatiile cu continut patrimonial (cele care determina regimul matrimonial ori care privesc obligatia legala de intretinere). Pe cale de consecinta, aceste raporturi nu pot fi sustrase actiunii normelor de drept civil, iar ceea ce se cheama dreptul familiei nu este altceva decat o parte a dreptului civil, iar nu o ramura de drept de sine statatoare. 
  Aceeasi este situatia capacitatii civile a persoanelor fizice sau juridice, care, fiind reglementata cu caracter general in Decretul nr. 31/1954, nu poate fi determinata si cunoscuta in mod complet decat daca se tine seama si de alte reglementari avand acelasi obiect, multe din ele ramase in Codul civil. 
  Totodata, dupa inlaturarea regimului comunist, una dintre cele mai importante provocari la care au trebuit sa raspunda, in egala masura, legiuitorul, jurisprudenta si doctrina a fost reconstructia sistemului dreptului de proprietate. Inlaturarea dreptului de proprietate socialista si revenirea la traditia dreptului de proprietate privata au fost consacrate, in mod treptat, in legislatia postdecembrista, in anii 1990 si 1991. Corolarul acestei evolutii a fost reglementarea constitutionala a dreptului de proprietate. In legea fundamentala au fost statuate principiile care guverneaza dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica. Ulterior, pe aceasta baza, au fost adoptate noi reglementari care au completat regimul juridic al celor doua forme ale dreptului de proprietate. Acestea formeaza insa un corpus de norme neunitar, care trebuie integrate, asa cum este firesc, in Codul civil. 
  In fine, vasta opera de reformare a dreptului procedural, in curs de infaptuire, nu se poate realiza deplin fara o viziune unitara, de ansamblu, care presupune consecventa legislativa si o stransa corelare cu reforma de substanta pe planul dreptului material. 

  II. Solutii legislative preconizate pentru noul Cod civil 
  Proiectul va promova o conceptie monista de reglementare a raporturilor de drept privat, un singur act normativ - Codul civil - urmand sa incorporeze totalitatea reglementarilor privitoare la persoane, relatiile de familie si relatiile comerciale. In plus, consecventa a obligat ca opera de codificare sa aiba in vedere si dispozitiile de drept international privat. 
  Proiectul de lege - Codul civil va fi structurat pe 7 carti, precedate de un titlu preliminar: (i) Cartea I "Despre persoane", (ii) Cartea a II-a "Despre familie", (iii) Cartea a III-a "Despre bunuri", (iv) Cartea a IV-a "Despre mostenire si liberalitati", (v) Cartea a V-a "Despre obligatii", (vi) Cartea a VI-a "Despre prescriptia extinctiva, decaderea si calculul termenelor", (vii) Cartea a VII-a "Dispozitii de drept international privat". 

  A. Cartea I "Despre persoane" 
  Cartea I va avea ca obiect de reglementare capacitatea civila a persoanei fizice si juridice si va reintroduce in Codul civil dispozitiile principalelor legi speciale in aceasta materie. 
  Se vor urmari recunoasterea, ocrotirea si apararea, in mod egal si efectiv, a drepturilor si libertatilor civile ale persoanei fizice, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri, precum si crearea unui cadru legal general, modern si unitar, aplicabil tuturor persoanelor juridice, indiferent de regimul lor juridic (persoane juridice de drept public sau persoane juridice de drept privat) ori de categoria sau forma lor juridica. 
  Totodata, se va tine seama de necesitatea armonizarii solutiilor cu cele cuprinse in alte reglementari interne si internationale referitoare la institutia persoanei fizice si a celei juridice, din perspectiva crearii unui cadru legislativ unitar care sa constituie dreptul comun in materie, cu respectarea particularitatilor juridice si a normelor speciale aplicabile fiecarei categorii de persoane, in special celor aflate intr-un dinamism accentuat, determinat de evolutia dreptului comunitar si a altor norme internationale incidente. 
  In principiu, se vor avea in vedere: 
  -regandirea capacitatii de folosinta anticipate a copilului conceput; 
  -perfectionarea regimului lipsei capacitatii de exercitiu; 
  -revizuirea institutiilor tutelei si curatelei, in scopul asigurarii unei protectii reale a minorului; 
  -includerea unor reglementari specifice referitoare la ocrotirea drepturilor la viata, la sanatate si integritate, a dreptului la viata privata si la demnitatea persoanei, precum si la respectul memoriei persoanei decedate; 
  -consolidarea protectiei drepturilor personal-nepatrimoniale, prin reglementarea expresa a dreptului celui vatamat ori amenintat cu o atingere ilicita adusa personalitatii sale de a cere oricand instantei: (i) interzicerea incalcarii, daca ea este iminenta; (ii) incetarea incalcarii si interzicerea ei pentru viitor, daca ea dureaza inca; (iii) constatarea caracterului ilicit al incalcarii aduse, daca tulburarea pe care ea a creat-o subzista inca; consacrarea, ca mijloc specific de aparare, a dreptului la replica; instituirea unor masuri provizorii specifice; 
  -consacrarea dreptului la domiciliu si resedinta, a unicitatii domiciliului si resedintei; 
  -revizuirea dispozitiilor referitoare la starea civila; 
  -revizuirea reglementarii persoanei juridice; 
  -introducerea unor prevederi exprese privitoare la functionarea persoanei juridice, la regimul special al nulitatii acesteia, cu luarea in considerare a prevederilor din dreptul comparat, dreptul comunitar al societatilor comerciale si legislatia interna speciala in domeniul societatilor comerciale si al asociatiilor si fundatiilor. 

  B. Cartea a II-a "Despre familie" 
  Cartea a II-a va propune, in primul rand, o regandire a modalitatii de reglementare a materiei familiei, renuntandu-se la ideea unui cod distinct care sa guverneze acest domeniu, asa cum exista in prezent. 
  Printre cele mai importante noutati avute in vedere, mentionam: 
  -intarirea obligatiei statului de a sprijini, prin masuri economice si sociale, incheierea casatoriei, precum si dezvoltarea si consolidarea familiei; 
  -consacrarea principiului interesului superior al copilului in concordanta cu prevederile Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului si cu cele ale Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ulterioare; 
  -stabilirea competentei privind aplicarea dispozitiilor din materia familiei in sarcina instantei tutelare. 
  In materia casatoriei, ca noutati absolute, vor fi reglementate: 
  -institutia logodnei; conditiile pentru incheierea logodnei vor fi, in principiu, similare celor cerute pentru incheierea casatoriei, cu exceptia avizului medical si a autorizarii date de organul administrativ; proiectul nu va prevedea formalitati aparte, speciale, pentru logodna, aceasta putand fi dovedita cu orice mijloc de proba; se vor prevedea restituirea darurilor facute in considerarea logodnei, precum si sanctionarea ruperii abuzive a acesteia; 
  -alegerea regimului matrimonial; pentru prima data dupa 1954 se va oferi sotilor posibilitatea de a alege intre regimul comunitatii legale, cel al comunitatii conventionale si cel al separatiei de bunuri; spre deosebire de reglementarea in vigoare, cei care nu vor dori sa li se aplice comunitatea legala vor putea incheia conventii matrimoniale, care vor fi autentificate de notar si care, pentru a fi opozabile tertilor, vor fi inscrise in Registrul national al regimurilor matrimoniale (la cererea sotilor, conventiile pot fi notate si in cartea funciara sau inscrise in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege); 
  -efectele patrimoniale generale ale casatoriei (asa-numitul regim primar imperativ), cum sunt cele privitoare la locuinta familiei, locuinta care va avea un regim identic, indiferent de regimul matrimonial ales de soti; 
  -regimul separatiei de bunuri, in care fiecare dintre soti este proprietar exclusiv asupra bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data; 
  -aspecte noi generate de pluralitatea de regimuri matrimoniale; in timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite fara nicio restrictie; regimul matrimonial poate fi modificat fie pe cale conventionala, fie pe cale judiciara; 
  -institutia divortului pe cale administrativa; competenta pronuntarii acestuia va apartine ofiterului de stare civila de la locul casatoriei sau de la ultima locuinta comuna a sotilor. 
  In materia rudeniei, elementele de noutate vor fi urmatoarele: 
  -largirea sferei subiectelor care pot fi titulare ale actiunii in tagada paternitatii, respectiv: sotul mamei, mama, precum si copilul in cauza; 
  -reglementarea reproducerii umane asistate medical cu tert donator; 
  -reglementarea detaliata a conditiilor de fond, efectelor si incetarii adoptiei. 
  Va fi consacrata notiunea de autoritate parinteasca (dupa modelul Codului civil francez si al celui al provinciei Quebec din Canada), iar ca elemente de noutate se va prevedea ca, in principiu, parintii vor exercita impreuna aceasta autoritate, chiar si atunci cand sunt divortati; va fi definita notiunea de locuinta a copilului si va fi stabilit regimul juridic al administrarii bunurilor copilului. 

  C. Cartea a III-a "Despre bunuri" 
  Cartea a III-a va unifica dispozitiile in materia bunurilor, a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, unele existente in reglementari disparate, tinand cont de solutiile din doctrina si jurisprudenta in acest domeniu. 
  Se preconizeaza ca principalele elemente de noutate in aceasta materie vor fi: 
  -in cazul accesiunii, realizarea distinctiei dintre lucrarile autonome si lucrarile adaugate, precum si dintre lucrarile cu caracter durabil si lucrarile cu caracter provizoriu; in sfera lucrarilor adaugate, se va face diferentierea dintre lucrarile necesare, cele utile si cele voluptuare, fiecareia dintre aceste categorii de lucrari stabilindu-i-se un regim juridic specific; 
  -reconsiderarea solutiilor juridice in materia dreptului de proprietate comuna pe cote-parti obisnuita; 
  -reglementarea institutiei proprietatii periodice si instituirea sanctiunii excluderii, aplicabila in cazul in care unul dintre coproprietari tulbura in mod grav exercitarea proprietatii periodice - excludere constand in vanzarea fortata a cotei-parti din dreptul de proprietate apartinand celui exclus; 
  -limitarea duratei dreptului de superficie; 
  -reglementarea, in mod nuantat, a regimului juridic al lucrarilor si al imbunatatirilor realizate de uzufructuar asupra bunului dat in uzufruct; 
  -introducerea in dreptul civil roman a institutiei fiduciei, operatiune juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le administreaza cu un scop determinat, in folosul unuia sau al mai multor beneficiari; acest concept cunoaste o aplicare foarte larga in sistemul de drept anglo-saxon, fiind deja receptat in dreptul continental, in unele sisteme juridice nationale (de exemplu, Franta, Elvetia, Luxemburg); 
  -reglementarea generala, dupa modelul Codului civil al provinciei Quebec din Canada, a institutiei administrarii bunurilor altuia; dispozitiile in aceasta materie se vor aplica in fiecare situatie in care nu exista reglementari speciale privitoare la administrarea bunurilor unei alte persoane, precum si in completarea eventualelor reglementari speciale; 
  -integrarea in Codul civil a reglementarii in materia cartii funciare, cu reconsiderarea unora dintre solutiile actualmente in vigoare; in acest sens, se are in vedere consacrarea caracterului constitutiv al inscrierii in cartea funciara. 

  D. Cartea a IV-a "Despre mostenire si liberalitati" 
  Cartea a IV-a din proiectul de lege - Codul civil va reglementa materia succesiunilor si liberalitatilor, in redactarea acesteia pornindu-se de la necesitatea revizuirii unor institutii precum testamentul, rezerva succesorala sau raportul succesoral. 
  Se va propune regandirea structurii reglementarii, pastrandu-se, in linii generale, actualele solutii legislative, cu valorificarea unor aspecte consacrate jurisprudential sau doctrinar, precum si cu preluarea unor elemente din dreptul comparat. 
  Astfel, se au in vedere: 
  -gruparea aspectelor comune tuturor tipurilor de succesiuni; 
  -definirea notiunii de mostenire legala si precizarea caracterului mostenirii legale ca regula supletiva in raport cu mostenirea testamentara; 
  -consacrarea capacitatii anticipate de a mosteni; 
  -cu titlu de noutate, urmandu-se norma similara din Codul civil francez si din cel al provinciei Quebec din Canada, vor fi reglementate cazurile de nedemnitate absoluta si nedemnitate judiciara, efectele nedemnitatii, precum si faptul ca aceste efecte pot fi inlaturate prin manifestarea expresa a vointei defunctului; 
  -in materia devolutiunii legale a mostenirii, se intentioneaza mentinerea celor 4 clase traditionale de mostenitori, stabilindu-se si ordinea in care acestia vin la succesiune; 
  -in privinta reprezentarii succesorale, se va urmari, pe de o parte, sa se consacre expres unele reguli deduse pana acum numai pe cale de interpretare doctrinara si jurisprudentiala, iar pe de alta parte, sa se dea o reglementare unitara acestei materii; 
  -vor fi integrate in cod dispozitiile privind drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor, prevazute actualmente in Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor; 
  -in materia liberalitatilor, va fi consacrat principiul potrivit caruia orice liberalitate trebuie sa imbrace forma donatiilor - inter vivos - sau a legatului - cuprins in testament; 
  -in materia donatiilor, se va mentine cerinta ad validitatem a formei autentice, dar va fi reglementata expres institutia darului manual; 
  -pentru reglementarea testamentului, se vor propune solutii noi vizand, printre altele, modernizarea materiei testamentelor privilegiate si valorificarea opiniilor exprimate de doctrina in materia dezmostenirii; 
  -va fi adusa o serie de imbunatatiri in domeniul partajului si transmisiunii mostenirii, urmarindu-se clarificarea actualelor solutii controversate. 

  E. Cartea a V-a "Despre obligatii" 
  e.1) Noua reglementare va urmari o abordare unitara a raporturilor obligationale. 
  Se intentioneaza renuntarea la diviziunea traditionala in raporturi civile si raporturi comerciale, urmand a se consacra diferentieri de regim juridic in functie de calitatea de profesionist, respectiv nonprofesionist a celor implicati in raportul juridic obligational. Se va avea in vedere si asigurarea unei protectii corespunzatoare a consumatorilor, perspectiva ce se va reflecta in dispozitiile referitoare la formarea contractului, integrarea clauzelor-standard in contract, reducerea clauzei penale, repararea prejudiciului nepatrimonial etc. 
  In proiectul noului Cod civil materia obligatiilor va fi restructurata, pentru a conferi o ordine logica principalelor institutii si concepte. Astfel, se intentioneaza ca titlurile I- VI sa cuprinda dispozitii generale referitoare la continutul raportului de obligatie, dispozitii cu privire la izvoare, modalitati si tipuri de obligatii, executarea, transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor, precum si un capitol special destinat restituirii prestatiilor. Titluri distincte vor fi destinate contractelor speciale si modalitatilor de garantare a obligatiilor. 
  e.2) Noua reglementare in materia obligatiilor va propune: 
  -largirea sferei izvoarelor obligatiilor (alaturi de contract, actul unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata si fapta ilicita a fost adaugat "orice alt act sau fapt de care legea leaga nasterea unei obligatii"); 
  -reglementarea in detaliu a aspectelor referitoare la incheierea contractului - capacitatea, consimtamantul, obiectul, cauza si forma (vor fi incluse dispozitii speciale referitoare la forma contractelor electronice) -, la nulitate (se va consacra prezumtia de nulitate relativa) si interpretare (va fi introdus conceptul de "vointa concordanta" a partilor), la cesiunea contractului; se vor urmari simplificarea si clarificarea definitiilor tipurilor de contracte, precum si definirea altor tipuri de contracte (cum ar fi contractul de adeziune sau contractul-cadru); se va consacra raspunderea precontractuala, indeosebi pentru negocierea cu rea-credinta, divulgarea sau folosirea neautorizata a informatiilor confidentiale, retragerea intempestiva a ofertei; 
  -ca mecanismul incheierii contractelor sa fie analizat tot prin prisma conceptelor traditionale de oferta si acceptare, urmand insa a fi avansate si o serie de solutii pentru cazurile in care aceasta teorie se aplica cu dificultate (negocieri indelungate ori manifestari de vointa implicite); 
  -consacrarea solutiei irevocabilitatii ofertei de a contracta, detalierea regimului juridic al ofertei revocabile distinct de cel al ofertei irevocabile, modificarea momentului incheierii contractului prin consacrarea sistemului receptiunii care se regaseste in majoritatea sistemelor de drept civil (contractul se va incheia in momentul si in locul in care acceptarea ajunge la ofertant, indiferent daca acesta a cunoscut sau nu continutul acceptarii); 
  -reglementarea clauzelor standard si a celor neuzuale; 
  -modificarea semnificativa a reglementarii in materia viciilor de consimtamant - urmand modelul legislatiilor moderne, numai eroarea esentiala va deschide calea unei actiuni in anularea contractului; eroarea asupra naturii sau obiectului contractului va fi tratata ca fiind o cauza de nulitate relativa; vor fi incluse dispozitii exprese cu privire la eroarea de drept, ca fiind o cauza de anulare, si se va recunoaste expres una dintre varietatile dolului, dolul prin reticenta; leziunea va dobandi o vocatie generala de protejare a partii defavorizate intr-un raport contractual si de remediere a dezechilibrelor contractuale grave provocate prin comportamentul incorect al celeilalte parti; 
  -referitor la obiectul contractului - imposibilitatea initiala a obiectului obligatiei sa nu atraga intotdeauna nulitatea contractului; se va reglementa posibilitatea de a contracta cu privire la bunurile care, la data incheierii contractului, apartin unei terte persoane; 
  -in materia efectelor contractului, introducerea unor solutii inovatoare, dintre care amintim: stramutarea riscului in contractele translative de proprietate odata cu predarea bunului, reglementarea expresa a impreviziunii si a denuntarii unilaterale ca modalitate de incetare a oricarui tip de contract incheiat pe durata nedeterminata. Vor primi o reglementare detaliata si clauza de dezicere, pactul de optiune, promisiunea de a contracta, stipulatia pentru altul, promisiunea faptei altuia si simulatia. In privinta reprezentarii se va urmari, in principal, clarificarea conditiilor si a efectelor acesteia, mai ales a efectelor actelor incheiate de reprezentant fara indicarea numelui reprezentatului si a celor incheiate in lipsa sau cu depasirea puterii de a reprezenta; 
  -in materia raspunderii civile delictuale, includerea unor solutii consacrate in doctrina si jurisprudenta, cum ar fi: raspunderea pentru vatamarea unui interes, iar nu numai a unui drept subiectiv, raspunderea in cazul neindeplinirii unei activitati impuse de lege sau de ordinul superiorului, extinderea raspunderii comitentului pentru fapta prepusului, definirea pazei juridice etc.; 
  -in materia obligatiilor complexe, preluarea regulii solidaritatii legale in obligatiile comerciale (consacrata, in prezent, in art. 42 din Codul comercial), introducerea solidaritatii pasive legale intre debitorii unor obligatii contractate pentru exploatarea unei intreprinderi. Vor fi prevazute si solutii menite sa clarifice anumite probleme controversate, cum ar fi precizarea consecintelor imposibilitatii executarii in natura a obligatiilor asupra solidaritatii pasive ori enuntarea criteriilor de stabilire a contributiei codebitorilor solidari la plata obligatiei; 
  -in cadrul dispozitiilor speciale referitoare la executarea voluntara, detalierea regimului juridic al obligatiilor de mijloace si rezultat, recunoasterea platilor efectuate cu mijloace moderne de plata, introducerea principiului nominalismului monetar si a unor reguli noi in privinta anatocismului. 
  e.3) In ceea ce priveste executarea silita a obligatiilor, se propune, fata de reglementarea actuala, o restructurare a acestei materii. Astfel, dupa enuntarea principiului ca orice obligatie trebuie indeplinita in mod integral si la timp, vor fi enumerate mijloacele puse la dispozitia creditorului pentru a remedia consecintele neexecutarii obligatiei, respectiv: executarea in natura a obligatiei; rezolutiunea sau rezilierea contractului ori, dupa caz, reducerea propriei obligatii corelative, daca obligatia este contractuala; alte mijloace prevazute de lege pentru realizarea dreptului (masuri conservatorii, actiunea oblica, actiunea revocatorie). 
  Totodata, notiunea de "neexecutare a obligatiilor" va fi definita in sens larg, spre a reuni toate formele de neexecutare, precum neexecutarea totala sau partiala, executarea defectuoasa ori executarea cu intarziere a obligatiei. 
  In acelasi timp, se va reglementa, in detaliu, punerea in intarziere a debitorului (se prevede acordarea unui termen suplimentar debitorului, pentru obtinerea unei executari voluntare a obligatiei, descurajandu-se declansarea imediata a procedurilor judiciare). Fata de reglementarea actuala din art. 1079, vor fi fost extinse situatiile in care debitorul se afla de drept in intarziere, precizandu-se ca sarcina probei unui caz de intarziere de drept revine intotdeauna creditorului, pentru a proteja debitorul de un eventual comportament abuziv al creditorului. 
  Prevederile proiectului pastreaza regula actuala a executarii in natura a obligatiilor, debitorul putand fi silit sa ofere creditorului prestatia promisa atat timp cat acest lucru este posibil, insa notiunea de imposibilitate va fi interpretata in sens larg, cuprinzand atat o imposibilitate de fapt, cat si o imposibilitate de drept. 
  Proiectul va aduce ca noutate reglementarea neexecutarii obligatiei de a face. Astfel, fata de reglementarea actuala, creditorul nu va mai fi obligat sa ceara incuviintarea instantei judecatoresti pentru a trece la executarea silita, fiind insa dator sa il instiinteze pe debitor prin cererea de punere in intarziere. 
  Se va mentiona, in mod expres, ca prejudiciul nepatrimonial este susceptibil de reparatie, formularea din proiect fiind menita sa permita integrarea tendintelor moderne privind formele prejudiciului nepatrimonial (a se vedea Hotararea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene Simone Leitner c. TUI Deutschland GmbH &Co. KG din 12 martie 2002). 
  O modificare importanta va privi momentul de la care vor incepe sa curga dobanzile moratorii in cazul obligatiilor banesti. Spre deosebire de solutia actuala continuta in art. 1088 din Codul civil, proiectul va stabili ca daunele moratorii vor curge din ziua scadentei, fara a fi nevoie de vreo punere in intarziere. Aceasta solutie este menita sa stimuleze executarea la timp a obligatiilor banesti, raspunzand mai bine exigentelor comertului si corespunzand totodata tendintelor moderne din dreptul european si din proiectele de unificare a dreptului privat. 
  In ceea ce priveste clauza penala, fata de reglementarea actuala din art. 1070, proiectul va prevedea ca instantele judecatoresti, chiar daca pot reduce clauza penala, nu o pot suprima; in plus, pe de o parte, instantele judecatoresti nu pot reduce clauza penala sub valoarea obligatiei principale, chiar daca creditorul nu dovedeste existenta unui prejudiciu si, pe de alta parte, nu au puterea de a majora penalitatea atunci cand aceasta este inferioara prejudiciului efectiv suferit. 
  Modificari importante vor fi aduse si in ceea ce priveste rezolutiunea si rezilierea contractului, regula urmand a fi rezolutiunea conventionala, si nu cea judiciara, ca in prezent. 
  e.4) Titlul al VI-lea al Cartii a V-a, "Transmisiunea si transformarea obligatiilor", va fi restructurat pentru a permite o expunere sistematica a reglementarii. In materia cesiunii de creanta, se vor urmari clarificarea si simplificarea regulilor aplicabile, mai ales in ceea ce priveste opozabilitatea cesiunii de creanta fata de debitorul cedat. Va fi reglementata, in mod distinct, cesiunea unei universalitati de creante pentru a permite astfel realizarea unor operatiuni esentiale in raporturile de credit, cum sunt operatiunile de factoring. De asemenea, proiectul intentioneaza a completa o lacuna importanta in legislatia noastra actuala, detaliind regulile aplicabile creantelor constatate printr-un titlu la purtator in ceea ce priveste transferul titlurilor, drepturile detinatorului titlului, mijloacele de aparare si actiunea detinatorului deposedat de titlul sau in mod nelegitim. 
  O alta noutate priveste reglementarea preluarii de datorie, acest mecanism permitand simplificarea si accelerarea schimburilor economice prin realizarea concomitenta a mai multor raporturi obligationale, fara a se recurge la mecanismul novatiei prin schimbare de debitor. 
  e.5) Ca o consecinta a abandonarii dualismului Cod civil - Cod comercial, se propune includerea in Codul civil a cat mai multor contracte, intr-un titlu distinct, "Contracte speciale". Vor fi astfel reglementate inclusiv contractele considerate ca fiind apanajul exclusiv al comerciantilor. Astfel, vor fi reglementate in Codul civil contractul de comision, de consignatie, de expeditie, de transport, de agentie, de intermediere, antrepriza, contractul de report, de furnizare, contractul de depozit hotelier, o serie de contracte bancare. 
  Se preconizeaza ca fiecarui contract special sa ii fie destinat un capitol distinct, iar contractele concepute ca variatiuni ale unui tip special de contract vor constitui subdiviziuni ale unui capitol (de exemplu: depozitul necesar, depozitul hotelier, sechestrul conventional sunt reglementate ca subdiviziuni ale contractului de depozit; contractul de comision, contractul de consignatie si contractul de expeditie sunt analizate ca subdiviziuni ale contractului de mandat fara reprezentare). 
  In materia vanzarii, se vor reglementa aspecte precum promisiunea de vanzare, vanzarea bunului altuia, obligatiile vanzatorului si ale cumparatorului si vor fi stabilite reguli speciale referitoare la exercitarea drepturilor partilor la contract. Vor fi incluse dispozitii privitoare la dreptul de preemptiune si la vanzarea cu pact de rascumparare, vanzarea cu drept de optiune, reguli speciale in materia vanzarii bunurilor mobile si imobile. Vor fi reglementate si diferite varietati de vanzare, precum vanzarea cu plata pretului in rate, vanzarea la licitatie publica, vanzarea de drepturi litigioase. 
  Vor fi introduse prevederi legale referitoare la contracte ce nu cunosc la acest moment o reglementare de principiu in dreptul romanesc, un exemplu in acest sens fiind contractul de furnizare. 
  Dispozitiile ce vor fi propuse in materia contractului de report se intentioneaza a constitui dreptul comun pentru reglementarile speciale care guverneaza astfel de operatiuni, cum ar fi regulamente bursiere. Potrivit conceptiei proiectului, contractul de report va cuprinde in structura sa o vanzare care se executa imediat, cu plata la vedere si cu predarea titlurilor care fac obiectul vanzarii, si o revanzare intre aceleasi parti, de data aceasta avand calitati inverse, pe un pret determinat si la un termen determinat, a unor titluri de aceeasi specie cu cele care au facut obiectul primei vanzari. 
  In cazul contractului de locatiune, proiectul va stabili, in primul rand, reguli referitoare la natura locatiunii, drepturile si obligatiile rezultand din contract, precum si conditii de incetare a acestuia. Reguli particulare sunt preconizate a fi introduse cu privire la contractul de inchiriere a unei locuinte si cu privire la locatiunea unui teren (contractul de arendare). 
  In materia societatii, proiectul va propune structurarea sistemului societatilor pe urmatoarele principii: societatile pot fi simple (reglementate de Codul civil, fara a le denumi insa ca atare, desi o astfel de tehnica este intalnita in Codul elvetian al obligatiilor care reglementeaza societatea simpla) sau speciale (reglementate de legi speciale); societatile simple (civile) sunt cele constituite prin contractul de societate, exclusiv in conditiile Codului civil; societatile speciale sunt toate celelalte societati, altele decat cele simple, constituite pentru exercitiul unor activitati economice sau diverse profesii, reglementate de legi speciale. Prevederile proiectului noului Cod civil privind societatea simpla constituie si dreptul comun cu privire la societatile speciale. Societatile simple pot fi cu sau fara personalitate juridica, in functie de vointa asociatilor, si pot dobandi personalitate juridica prin inscrierea in registrul comertului (in Codul civil elvetian orice persoana morala dobandeste personalitatea prin inscrierea in registrul comertului, chiar si asociatiile si fundatiile, cu exceptia persoanelor de interes public care dobandesc personalitate exclusiv prin efectul legii). 
  In ceea ce priveste contractul de transport (cap. VIII), vor fi reglementate in detaliu aspecte precum: notiunea, dovada, transportul succesiv, domeniul de aplicare, incheierea contractului de transport, pluralitatea de exemplare, recipisa de primire, transmisibilitatea documentelor de transport, efectele transmiterii documentului de transport, ambalajul, obligatiile expeditorului la predarea bunurilor spre transport, suspendarea transportului si contraordinul, impiedicari la executarea transportului, modificarile aduse de transportator contractului de transport, dreptul de dispozitie ulterioara al expeditorului, dreptul de refuz al transportatorului, obligatia de predare si informare care incumba transportatorului, drepturile si obligatiile esentiale ale destinatarului, pretul si alte cheltuieli, obligatiile esentiale ale destinatarului, imposibilitatea predarii bunurilor, dreptul de retentie apartinand transportatorului, raspunderea transportatorului, raporturile dintre carausii succesivi, obligatiile esentiale ale transportatorului in transportul de calatori si bagaje, obligatii ale partilor, raspunderea pentru calatori si bagaje, raspunderea in transportul succesiv. 
  In cadrul contractului de mandat vor fi reglementate distinct, ca variatiuni ale acestuia, contractele de comision, consignatie si expeditie. 
  In materia contractului de agentie vor fi integrate principiile consacrate de Legea nr. 509/2002 privind agentii comerciali permanenti, de Conventia asupra agentiei in vanzarea internationala de bunuri, incheiata la Geneva la 17 februarie 1983, avandu-se totodata in vedere respectarea standardelor minimale fixate de Directiva Consiliului nr. 86/653/CEE privind coordonarea legislatiei statelor membre referitoare la agentii comerciali independenti. 
  Complexitatea economiei si a pietelor, fenomenul de specializare economica a operatorilor economici si de globalizare a schimburilor comerciale a impus cu necesitate aparitia intermedierii ca operatiune prin care se pun in legatura mai multe parti, cu scopul de a se facilita incheierea unor acte juridice. In consecinta, proiectul va propune o reglementare distincta a contractului de intermediere. 
  Un capitol distinct va fi consacrat contractului de depozit, care va reglementa separat depozitul obisnuit, depozitul necesar, depozitul hotelier, precum si sechestrul conventional. 
  In materia contractului de imprumut, noutatile vor viza, in principal, prevederile referitoare la promisiunea de imprumut, pieirea bunului dat in comodat, obligatia comodantului de informare, transferul proprietatii si al riscurilor in contractul de imprumut de consumatie, restituirea imprumutului, regimul dobanzilor. 
  Proiectul va include si reglementarea contractului de cont curent, precum si a unor contracte bancare, folosite in mod uzual de institutiile financiare. 
  Necesitatea unei reglementari a contractului de cont curent bancar se justifica, pe de o parte, prin particularitatile pe care acesta le prezinta fata de contractul de cont curent comercial, iar pe de alta parte, prin faptul ca raspunde unei realitati caracterizate prin "bancarizarea" raporturilor de acest tip. 
  In proiect se va propune includerea reglementarii revizuite a materiei contractului de asigurare (actualmente, Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare). 
  In ceea ce priveste contractul de renta, principalele noutati privesc stipularea rentei in beneficiul unui tert, rezolutiunea contractului de renta viagera, modurile de constituire a rentei. 
  Principalele noutati ale contractului de joc si prinsoare privesc lipsa dreptului la actiune in justitie atunci cand acestea nu au fost autorizate de autoritatea competenta. 
  In materia contractului de tranzactie, prevederile noi vizeaza efectele tranzactiei incheiate pe baza unor documente false si introducerea institutiei tranzactiei asupra unui proces terminat. 
  e.6) Reglementarea privitoare la garantarea obligatiilor urmeaza a fi structurata in garantii personale (fideiusiunea si garantiile autonome) si privilegii si garantii reale. In cadrul garantiilor autonome vor fi reglementate distinct scrisoarea de confort si scrisoarea de garantie. 
  Referitor la privilegii si garantii reale, proiectul va consacra regula egalitatii creditorilor si va defini notiunea de cauza de preferinta. 
  Privilegiile vor fi definite ca preferinte acordate de lege unor creditori, in considerarea calitatii creantei lor, acestea nereprezentand un drept distinct in patrimoniul beneficiarilor, care s-ar adauga creantei, ci doar o ameliorare a statutului juridic al acesteia in cazul unui concurs intre creditori. 
  Totodata, notiunea de garantie reala include toate instrumentele prin care un creditor dobandeste un drept cu privire la unul sau mai multe bunuri ale debitorului sau ori, in anumite cazuri, cu privire la bunurile unei alte persoane si care se adauga dreptului sau de creanta. 
  Garantiile reale ce vor fi reglementate in proiect vor fi ipoteca, gajul si dreptul de retentie. 
  In ceea ce priveste ipoteca, proiectul va propune o unificare si o completare a solutiilor actuale din Codul civil si din titlul VI din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificarile ulterioare, prevazand, ca noutate, ca si bunurile mobile pot face obiectul unei ipoteci. Totodata, se va inlatura restrictia actuala din Codul civil si se va dispune ca, in materie imobiliara, este posibila constituirea ipotecii asupra unei universalitati de bunuri imobile. 
  Referitor la gaj, proiectul va prevedea ca aceasta garantie reala nu poate avea ca obiect decat bunuri mobile susceptibile de detentie materiala; spre deosebire de reglementarea actuala, gajul nu poate purta asupra bunurilor incorporale, cum sunt drepturile de creanta, decat daca sunt incorporate intr-un titlu de valoare, ele putand face insa obiectul ipotecii mobiliare. 
  In absenta unei reglementari generale in Codul civil actual a dreptului de retentie, proiectul va prevedea in mod expres acest tip de garantie reala imperfecta. 

  F. Cartea a VI-a "Despre prescriptia extinctiva, decaderea si calculul termenelor" 
  Proiectul noului Cod civil va rezerva o carte distincta regulilor aplicabile prescriptiei extinctive (alaturi de decaderea din exercitiul unui drept subiectiv civil), in timp ce uzucapiunea urmeaza a fi tratata in Cartea a III-a ("Despre bunuri"), ca un efect al posesiei; se va prevedea totusi, spre a se asigura corelarea intre aceste materii, ca dispozitiile aplicabile uzucapiunii se completeaza, in mod corespunzator, cu cele de la materia prescriptiei extinctive. 
  Din punct de vedere normativ, noua reglementare preia, cu imbunatatiri substantiale, prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, sistematizate pe probleme specifice (dispozitii generale, termenul prescriptiei extinctive, cursul prescriptiei extinctive, implinirea prescriptiei extinctive), la care se va adauga o reglementare generala a termenelor de decadere, aceasta din urma constituind o noutate absoluta in dreptul civil roman. 
  Proiectul va delimita prescriptia dreptului material la actiune de prescriptia dreptului de a cere executarea silita, institutie de drept procesual civil supusa dispozitiilor Codului de procedura civila. 
  De asemenea, se va propune reglementarea termenului de prescriptie extinctiva in materia raspunderii civile delictuale, prin fixarea unui termen de prescriptie de 10 ani, in cazul in care prejudiciul este cauzat prin tortura sau acte de barbarie, prin violenta sau agresiuni sexuale comise nu numai contra unui minor, ci si contra unei persoane aflate in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa, precum si pentru pagubele aduse mediului inconjurator. 
  In sfarsit, se mai are in vedere instituirea unui nou caz de suspendare a prescriptiei extinctive foarte util in practica, si anume acela al negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe cale amiabila a neintelegerilor dintre parti. Se va lua in considerare faptul ca, intr-o asemenea situatie, continuarea curgerii prescriptiei ar fi nejustificata si chiar inechitabila pentru cel care a incercat sa evite un litigiu judiciar, purtand cu buna-credinta negocieri de rezolvare a diferendului. 
  G. Cartea a VII-a "Dispozitii de drept international privat" 
  In aceasta materie vor fi integrate prevederile Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, revizuite insa, pentru a fi puse in acord cu noua conceptie in materia dreptului familiei, cuprinsa in proiect, si cu instrumentele comunitare si internationale in domeniul dreptului international privat. 
  Proiectul va consacra autonomia de vointa a sotilor, in sensul posibilitatii de a alege, in anumite limite, legea aplicabila regimului matrimonial, reflectandu-se astfel principiul instituit prin Conventia de la Haga din 1978 cu privire la legea aplicabila regimurilor matrimoniale si reafirmat in Cartea verde a Comisiei Europene privind conflictul de legi in materia regimurilor matrimoniale, inclusiv in ceea ce priveste competenta si recunoasterea hotararilor judecatoresti. 
  De asemenea, reglementarea propusa va distinge intre efectele personale si cele patrimoniale generale ale casatoriei (regimul primar imperativ), pe de o parte, si regimurile matrimoniale propriu-zise, pe de alta parte. 
  In materia divortului, se va inversa binomul "cetatenie comuna - domiciliu comun", legea aplicabila fiind, in principal, legea resedintei obisnuite comune, iar in lipsa, legea cetateniei comune a sotilor. 
  Referitor la legea resedintei obisnuite comune se va propune o apropiere de norma de competenta in materia divortului consacrata in dreptul roman de art. 607 din Codul de procedura civila si mentinuta in proiectul noului Cod de procedura civila. 
  Se va propune aplicarea legii romane in alte cazuri in care nu se pot aplica celelalte criterii care sa asigure previzibilitatea solutiei in aceasta materie, urmand, in acest sens, cele statuate in Cartea verde a Comisiei Europene privind legea aplicabila si competenta in materia divortului, lansata la 14 martie 2005, si in Cartea verde a Comisiei Europene privind conflictul de legi in materia regimurilor matrimoniale, inclusiv in ceea ce priveste competenta si recunoasterea hotararilor judecatoresti. 
  Proiectul va propune, ca institutie noua, "inlaturarea exceptionala a legii aplicabile", care permite judecatorului, in mod exceptional, sa stabileasca legea aplicabila cea mai adecvata in speta, independent de norma conflictuala in materie. 
  In ceea ce priveste solutionarea conflictelor de legi in diferite materii, proiectul va propune solutii noi, de natura sa asigure compatibilitatea dreptului international privat roman cu dreptul comunitar, precum si cu cele mai recente reglementari adoptate in cadrul Conferintei de drept international privat de la Haga. 
  Astfel, sunt de remarcat urmatoarele modificari semnificative ce se au in vedere: 
  -referitor la ocrotirea persoanei fizice, spre deosebire de actuala reglementare (art. 36-39 din Legea nr. 105/1992), proiectul va distinge intre ocrotirea minorului si ocrotirea majorului; 
  -in materia legii aplicabile obligatiei de intretinere, va fi consacrata, ca regula generala, aplicarea legii resedintei obisnuite a creditorului, dar va fi prevazuta si posibilitatea partilor de a alege, in anumite limite, legea aplicabila; 
  -in materia mostenirii, se va propune aplicarea legii ultimei resedinte obisnuite a defunctului, iar prin exceptie, pentru bunurile imobile, legea locului unde sunt situate; 
  -se va largi autonomia de vointa a testatorului, prin instituirea posibilitatii acestuia de a alege legea aplicabila mostenirii, singura ingradire fiind aceea de a nu se aduce atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari; 
  -in materia bunurilor, o atentie speciala va fi acordata garantiilor, in efortul de corelare cu noile reglementari propuse in materia ipotecilor mobiliare si imobiliare, precum si in scopul de a reformula solutiile privind ipotecile mobiliare consacrate in Legea nr. 99/1999, cu modificarile ulterioare. 

  III. Principalele surse de documentare avute in vedere la elaborarea Tezelor prealabile privind proiectul de lege - Codul civil, precum si la elaborarea proiectului de lege - Codul civil 
  a) Constitutia Romaniei, republicata; 
  b) Coduri: 
  -Codul civil; 
  -Codul familiei; 
  -Codul civil al provinciei Quebec din Canada; 
  -Codul civil francez; 
  -Codul civil italian; 
  -Codul civil spaniol; 
  -Codul civil elvetian; 
  -Codul elvetian al obligatiilor; 
  -Codul civil german; 
  -Codul civil brazilian. 
  c) Coduri - proiecte: 
  -Proiectul Codului civil roman din 1940; 
  -Proiectul Codului civil roman din 1971. 
  d) Acte normative comunitare: 
  -Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 95 din 21 aprilie 1993; 
  -Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori si de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a directivelor 97/7/CE, 98/27/CE si 2002/65/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European si al Consiliului, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 149 din 11 iunie 2005; 
  -Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanta a serviciilor financiare de consum si de modificare a Directivei 90/619/CE si a directivelor 97/7/CE si 98/27/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. 271/2002; 
  -Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de bunuri de consum si garantiile conexe, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 171 din 7 iulie 1999; 
  -Directiva 97/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 1997 privind protectia consumatorilor cu privire la contractele la distanta, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 144/1997; 
  -Directiva 94/47/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 octombrie 1994 privind protectia dobanditorilor in ceea ce priveste anumite aspecte ale contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe durata limitata a bunurilor imobile, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 280 din 29 octombrie 1994; 
  -Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 iunie 2006 privind initierea si exercitarea activitatii institutiilor de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177 din 30 iunie 2006; 
  -Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului intreprinderilor de investitii si al institutiilor de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177 din 30 iunie 2006; 
  -Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. 125 din 5 mai 2001; 
  -Conventia de la Roma din 1980 privind legea aplicabila obligatiilor contractuale, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 27 din 26 ianuarie 1998; 
  -Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale (Roma II), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 199 din 31 iulie 2007; 
  -Regulamentul (CE) nr. 2.201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 23 decembrie 2003; 
  -Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabila obligatiilor contractuale (Roma I), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177 din 4 iulie 2008; 
  -Cartea verde a Comisiei Europene privind conflictul de legi in materia regimurilor matrimoniale, inclusiv in ceea ce priveste competenta si recunoasterea hotararilor judecatoresti, lansata la data de 17 iulie 2006. 
  e) Alte documente internationale: 
  -Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata prin Legea nr. 30/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994; 
  -Conventia cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001 (conventie adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989); 
  -Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale, incheiata la Haga la 29 mai 1993, ratificata prin Legea nr. 84/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 298 din 21 octombrie 1994; 
  -Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologiei si medicinei, Conventia privind drepturile omului si biomedicina, semnata la Oviedo la 4 aprilie 1997, si Protocolul aditional la Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologiei si medicinei, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998, ratificate prin Legea nr. 17/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 103 din 28 februarie 2001; 
  -Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948; 
  -Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, adoptat de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la data de 16 decembrie 1966, ratificat de Romania prin Decretul nr. 212/1974, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974; 
  -Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptat de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la data de 16 decembrie 1966, ratificat de Romania prin Decretul nr. 212/1974, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974; 
  -Conventia privind consimtamantul la casatorie, varsta minima pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la data de 10 decembrie 1962, ratificata de Romania prin Legea nr. 116/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 330 din 24 decembrie 1992; 
  -Conventia europeana in materia adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg la data de 24 aprilie 1967, ratificata de Romania prin Legea nr. 15/1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 67 din 31 martie 1993; 
  -Conventia europeana asupra statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei, incheiata la Strasbourg la 15 octombrie 1975; 
  -Conventia asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii, incheiata la Haga la data de 25 octombrie 1980, ratificata de Romania prin Legea nr. 100/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 243 din 30 septembrie 1992; 
  -Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale, incheiata la Haga la data de 29 mai 1993, ratificata de Romania prin Legea nr. 84/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 298 din 21 octombrie 1994; 
  -Conventia asupra relatiilor personale care privesc copiii, adoptata la Strasbourg la data de 15 mai 2003, ratificata de Romania prin Legea nr. 87/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2007; 
  -Conventia asupra legii aplicabile regimurilor matrimoniale, incheiata la Haga la 14 martie 1978, neratificata de Romania; 
  -Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vanzare internationala de marfuri, la care Romania a aderat prin Legea nr. 24/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 54 din 19 martie 1991; 
  -Conventia asupra prescriptiei in materie de vanzare internationala de marfuri, incheiata la New York la 14 iunie 1974, si Protocolul de modificare a conventiei, incheiat la Viena la 11 aprilie 1980, la care Romania a aderat prin Legea nr. 24/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 46 din 20 martie 1992; 
  -Principiile dreptului european al contractelor, elaborate de Comisia privind dreptul european al contractelor. 
  f) Legi interne relevante: 
  -Legea din 30 iulie 1934 pentru reglementarea contractului de consignatie, publicata in Monitorul Oficial, nr. 173 din 30 iulie 1934; 
  -Legea nr. 153/1937 pentru magazinele generale si warantarea marfurilor si cerealelor, publicata in Monitorul Oficial, nr. 81 din 7 aprilie 1937; 
  -Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, publicata in Monitorul Oficial, nr. 133 din 10 iunie 1944; 
  -Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 30 ianuarie 1954; 
  -Decretul nr. 32/1954 de punere in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 32 din 31 ianuarie 1954; 
  -Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 11 din 15 iulie 1960; 
  -Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 47 din 31 martie 1973, republicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 122 din 31 decembrie 1980, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 97 din 6 mai 1991, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 541 din 8 august 2007; 
  -Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992; 
  -Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 876 din 20 decembrie 2007; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 202 din 23 august 1993, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea arendarii nr. 16/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006; 
  -Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea apelor nr. 107/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 19 iunie 1997, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 207/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 366 din 18 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 180 din 14 mai 1998; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 552 din 11 noiembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind navigatia civila, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 210 din 10 martie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, cu modificarile ulterioare; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim international, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 326 din 29 august 1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 231/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 516 din 8 iunie 2004, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001, cu modificarile ulterioare; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 106/1999 privind contractele incheiate in afara spatiilor comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 168 din 5 martie 2008; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor si a cailor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval apartinand domeniului public, precum si desfasurarea activitatilor de transport naval in porturi si pe caile navigabile interioare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 3 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de marfuri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 423 din 31 august 1999, aprobata cu modificari prin Legea nr. 401/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008; 
  -Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatiile banesti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 356/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 18 iunie 2002; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 31 august 2007, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea patronatelor nr. 356/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 509/2002 privind agentii comerciali permanenti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 581 din 6 august 2002; 
  -Legea nr. 469/2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 529 din 19 iulie 2002, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 150 din 1 martie 2007; 
  -Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice nr. 487/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 589 din 8 august 2002, cu completarile ulterioare; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 68 din 2 februarie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 323/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 15 iulie 2003, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, cu completarile ulterioare; 
  -Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003; 
  -Legea nr. 282/2004 privind protectia dobanditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtand asupra dobandirii unui drept de utilizare pe durata limitata a unor bunuri imobiliare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 580 din 30 iunie 2004; 
  -Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 319 din 23 aprilie 2008, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.101 din 25 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea cooperatiei agricole nr. 566/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.236 din 22 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 28 februarie 2005; 
  -Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005; 
  -Ordonanta Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe caile ferate din Romania, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 838 din 11 octombrie 2006; 
  -Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 102/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 290/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 569 din 30 iunie 2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 35 din 18 ianuarie 2007; 
  -Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 480 din 18 iulie 2007, cu modificarile ulterioare; 
  -Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare; 
  -Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 11 din 8 ianuarie 2008; 
  -Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007.